Abcesul hepatic este o colecţie de puroi în ficat, ca urmare a unei infecţii bacteriene, fungice sau parazitare. Persoanele care suferă de peritonită, diabet zaharat, boli hepatice sau hepatobiliare sunt mai expuse riscului de abcese hepatice. Tusea, senzaţia persistentă de oboseală, durerea abdominală şi febra sunt principalele manifestări ale abceselor hepatice. În general, simptomele debutează la 2-4 săptămâni de la contractarea agentului infecţios, dar se înrăutăţesc rapid, punând chiar în pericol viaţa. Din acest motiv, abcesul hepatic este considerat o urgenţă medicală şi trebuie tratat cât mai rapid cu putinţă.
În peste 50% din cazuri, pacienţii prezintă un singur abces hepatic, de regulă în lobul drept hepatic (în peste 75% din cazuri). În funcţie de agentul cauzator (bacterii, paraziţi, fungi), abcesul hepatic se poate manifesta prin:
Printre complicaţiile care agravează starea de sănătate a pacientului şi chiar îi pot pune în pericol viaţa se numără ruptura abcesului hepatic şi răspândirea infecţiei în fluxul sanguin, ajungând la organe vitale, precum plămâni, inimă, creier sau ochi.
Cauza principală a abcesului hepatic este infecţia cu bacterii, paraziţi sau fungi – virusul Epstein-Barr, citomegalovirus, virusul herpes simplex, Salmonella, Mycobacterium tuberculosis, Brucella, Schistosoma, Plasmodium Candida, Histoplasma etc.
Factorii ce pot creşte riscul de abces hepatic sunt:
Pentru diagnosticarea abcesului hepatic, medicul poate solicita efectuarea mia multor investigaţii, precum: analize sangvine bacteriologice, radiografie abdominală, CT, IRM, ultrasunete etc.
Tratamentul depinde de tipul abcesului hepatic, de localizarea şi extinderea acestuia. Pentru a afla aceste detalii, medicul poate realiza o biopsie punctiformă a ficatului. Extragerea unei mostre de ţesut afectat şi analiza de laborator a acesteia vor ghida medicul în stabilirea celui mai eficient tratament.
De regulă, tratamentul constă în administrare intravenoasă sau orală de antibiotice, antifungice sau antiparazitare, pe o perioadă de cel puţin câteva săptămâni.
În cazurile mai grave, medicul poate decide drenarea laparoscopică a abcesului hepatic sau intervenţia chirurgicală pentru rezecţia porţiunii afectate din ficat (mai ales dacă sunt prezente mai multe abcese, dacă abcesul este de mari dimensiuni – diametru peste 5 mm – ori dacă abcesul s-a spart şi există risc crescut de răspândire a infecţiei).
Pentru monitorizarea eficienţei tratamentului, pacientul trebuie să repete diverse analize (ultrasunete, CT, IRM) la un anumit interval recomandat de medic.
De asemenea, pentru ameliorarea simptomelor şi pentru a evita complicaţiile, se recomandă:
Autor: Paula Rotaru
Surse: healthline.com, cancertherapyadvisor.com, hopkinsguides.com
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.