Home • Boli / Afecțiuni • Neurologie • Accidentul vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Cuprins

Cauzele hemoragiei intracerebrale
Localizarea şi simptomatologia clinică
Accidentul vascular cerebral hemoragic: diagnostic,
Accidentul vascular cerebral hemoragic: tratament

Ce înseamnă accidentul vascular cerebral hemoragic? Hemoragia intracerebrale se referă la sângerarea spontană în parenchimul cerebral sau ventriculi din cauza rupturii unor artere, vene sau altei structuri vasculare cerebrale. Hemoragia cerebrală reprezintă 10-15% dintre toate AVC la nivel mondial şi în România frecvenţa este mai mare (cca. 30%). Se asociază cu mortalitate şi morbiditate mare, incidenţa reprezintă 10-15% dintre toate evenimentele vasculare. Rata mortalităţii în primele 30 de zile de la debutul simptomatologiei este de 35-52%, jumătate fi ind în primele 2 zile.

Cauzele hemoragiei intracerebrale

Ruptura arterelor perforante mici, profunde cu localizare profundă (ganglioni bazali, talamus,cerebel, trunchi cerebral), frecvent asociate cu HTA şi vârsta >45 ani.
Angiopati a amiloidă cerebrală – localizare lobară, sau multiplă, mai puţin asociată cu HTA, vârsta >70 ani.
Malformaţii arteriovenoase sau cavernoame – localizare variată, aspect ti pic IRM, cea mai comună cauză la vârsta mai mică de 45 ani.
Anevrisme saculare – pattern sugestiv şi localizare lobară, asociate cu hemoragie subarahnoidiană.
Coagulopatii sau tratamente anticoagulante, terapie antitrombotică, tratament trombolitic, trombocitopenie, deficienţa unor factori ai coagulării.
Tumori – (melanoame, carcinoame pulmonare, renale, testi culare, choriocarcinoame, glioblastoame).
Tromboza venoasă intracraniană – vârsta tânără, frecvenţă mai mare la femei, se asociază cu crize epileptice, cefalee, hemoragii multiple.
Traumatisme – localizare frecventă bifrontală sau temporală, asociată cu hemoragie subarahnoidiană, subdurală, contuzii cerebrale, istoric de traumatism.
Endocardita infecţioasă cu anevrisme micotice – semnele clinice de endocardită bacteriană sunt asociate hemoragiei cerebrale.
Administrare de medicamente (amfetamine), alcool, droguri (cocaină).
Hipertensiune acută incluzând IRA, eclampsia.

Localizarea şi simptomatologia clinică

Simptomatologia depinde de localizarea, mărimea hematomului şi viteza dezvoltării lui. Corpul striat (nucleul caudat şi mai frecvent putamenul) este cel mai obişnuit loc al hemoragiei cerebrale spontane. Debutează gradual cu progresie în decurs de minute sau ore, obişnuit cu deficit motor. Se datorează rupturii vaselor mici perforante, sub presiunea arterială sau capilară. Alt tip de debut

este brutal, cu modificarea rapidă a stării de conştienţă. Dacă hematomul debutează în putamen se asociază şi hemianestezie sau în talamus, când tabloul clinic este dominat de tulburările de sensibilitate.

Dacă singerarea creşte, deficitul devine sever, apar tulburări de vorbire, devierea capului şi globilor oculari cu tulburări ale stării de conştienţă până la comă şi moarte. Vărsăturile sunt un semn obişnuit în hemoragia cerebrală şi se datorează hemoragiei înseşi, hipertensiunii intracraniene, distorsiunii structurilor creierului, localizării infratentoriale; în hemoragia cerebeloasă vărsătura este precoce. Vărsătura asociată cu modifi cări ale stării de conştienţă poate fi singura manifestare a hemoragiei din nucleul caudat şi care se extinde în spaţiul ventricular.

Accidentul vascular cerebral hemoragic: diagnostic,

Evaluarea iniţială a pacientului cu hemoragie cerebrală se axează pe cunoaşterea simptomatologiei şi asocierea de semne clinice la debut. Este importantă cunoaşterea momentului debutului, vârsta şi alţi factori de risc (diabet zaharat, alte accidente vasculare

cerebrale, consumul de alcool, droguri, antitrombotice, tulburări hematologice, alte boli care evoluează cu sângerare – ex: boala hepatică).

Anamneza şi examenul clinic, neurologic (este necesara atenţie la semnele de traumatism) sunt concentrate pe starea de conştienţă (scala stării de conştienţă Glasgow, reflexe de trunchi cerebral), gradul deficitului neurologic (scor NIHSS), evaluarea căilor respiratorii, a respiraţiei, circulaţiei, semnelor vitale, creşterea TA>180 mmHg – toate se asociază cu expansiunea hematomului. Febra >37,5, dacă persistă mai mult de 24 de ore reprezintă factor de prognostic defavorabil la 83% dintre pacienţi şi se corelează cu pătrunderea sângelui în ventriculi.

Investi gaţiile biochimice de rutină (glicemie, uree, creati nină, ionograma serică, transaminaze serice, CPK şi CPK-MB), hematologice (hemo leucograma, trombocite, coagulograma – INR, PTT), EKG sunt recomandate, de regulă, ori de câte ori există suspiciunea de AVC; în situaţii particulare, individualizate se recomandă şi investi gaţii toxicologice şi/sau test de sarcină. Creşterea glucozei poate fi răspuns la stres, dar reprezintă şi factor de gravitate a hemoragiei cerebrale.

Simptomatologia hemoragiei nu poate fi diferenţiată prin criterii clinice de accidentul is chemic. De aceea este absolut necesară investi gaţia imagistică prin examen tomodensitometric (CT) craniocerebral de urgenţă.

Evaluarea clinică generală şi neurologică trebuie efectuată repetat şi particularizată la pacientul cu hemoragie cerebrală pentru depistarea precoce a deteriorării neurologice, a complicaţiilor hemoragiei, a complicaţiilor medicale pentru intervenţia terapeutică promptă.

Accidentul vascular cerebral hemoragic: tratament

În general, bolnavii cu hemoragie cerebrală trebuie trataţi în unităţi de urgenţe neurovasculare sau în servicii de neurologie cu secţii de terapie intensivă. Tratamentele potenţiale ale hemoragiei cerebrale includ oprirea şi înceti nirea sângerării iniţiale în primele ore de la debut, scoaterea sângelui din parenchim sau ventriculi prin metode mecanice şi chimice, îndepărtarea factorilor cauzali, managementul

complicaţiilor, incluzând presiunea intracraniană crescută şi presiunea de perfuzie cerebrală scăzută; de asemenea, include terapia complicaţiilor căilor respiratorii, oxigenarea, echilibrul circulator, controlul nivelului glicemiei şi hipertermiei, nutriţia, precum şi profilaxia trombozelor venoase profunde şi tromboembolismului pulmonar.

Din cauza lipsei studiilor clinice randomizate în ceea ce priveşte tratamentul medical şi chirurgical, metodele de tratament sunt variate şi diferite.

Sursa: Ghiduri de diagnostic şi tratament în neurologie / Coordonator ştiinţific: Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru. – Ed. a 2-a, rev. şi adăugită. – Bucureşti : Amaltea, 2010

Foto:123rf.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Tags: accident vascular cerebral AVC

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică

Cel mai nou articol Video:

Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Cauzele hemoragiei intracerebrale

Localizarea şi simptomatologia clinică

Accidentul vascular cerebral hemoragic: diagnostic,

Accidentul vascular cerebral hemoragic: tratament

Cautare