Afecţiuni stomatologice comune pe perioada sarcinii

Descriere

Femeile însărcinate reprezintă o categorie aparte de pacienţi căreia medicul stomatolog trebuie să îi acorde o atenţie deosebită. În timpul sarcinii se produc o serie de modificări fiziologie, iar precauţiile luate de medicul stomatolog urmăresc pe de o parte sănătatea buco-dentară a mamei şi pe de altă parte sănătatea buco-dentară a viitorului copil.

Pe parcursul celor 9 luni de sarcină, femeile se confruntă cu o serie de probleme legate de afecţiunile dinţilor şi durerile dentare. Problemele cele mai mari sunt legate de apariţia cariilor, sensibilitatea dentară, formele variate de boală parodontală care sunt urmate inevitabil de întrebari legate de posibilitatea de a lua sau nu medicamente, de a face sau nu radiografii dentare. Inclusiv poziţia pacientei în scaunul stomatologic poate ridica probleme.
Se recomandă ca înainte de conceperea unui copil, viitoarea mamă să-şi rezolve toate problemele stomatologice, întrucât acest lucru ajută la evitarea neplăcerilor unui tratament stomatologic.

În plus, nou-născutul are cavitatea bucală sterila, colonizarea microbiană a cavităţii sale orale începe prin aparţia speciilor bacteriene prezente la persoanele care îi stau cel mai aproape, mama fiind prima persoana cu care intră în contact şi cu care iniţial îşi petrece ce mai mult timp.

Tratamentul stomatologic în sarcină

Multe gravide se întreabă care este perioada în care tratamentul stomatologic trebuie evitat. Răspunsul este următorul: în primul trimestru de sacrină trebuie să se evite pe cât posibil admnistrarea oricăror medicamente, radiografiile, iar anesteziile se vor efectua cu o atenţie deosebită pentru că în această perioadă se formează organele copilului. Orice stimul exterior pote afecta organogeneza cu repercursiuni grave asupra fătului.

Ultimul trimestru de sarcină pune din nou probleme deoarece orice stres suferit de mamă poate produce naşterea prematură. Prin urmare, perioada cea mai indicată dar şi cea mai sigură pentru efectuarea tratamentului stomatologic este trimestrul al II-lea de sarcină.

De asemenea, pe tot parcursul sarcinii trebuie ţinut cont de următoarele aspecte:

• Anesteziile nu se realizează cu anestezice care conţin adrenalină, deoarece determină contracţii ce pot dăuna fătului sau pot să provoace un avort sau naştere spontane. Se pare că lidocaina sau mepivacaina (fără adrenalină) se pot utiliza cu riscuri minime.
• Extracţiile dentare se evită pe cât posibil în primul trimestru, cât şi în ultima lună de sacrină. Se pot realiza doar între luna a-IVa şi luna a-VII-a de sacrină.
• Efectuarea radiografiilor este probabil una dintre cele mai controversate proceduri. Marea majoritate a medicilor interzice expunerea la radiaţii, oricât de mici ar fi acestea, însă există şi medici care nu exclud examenul radiologic, dar nu în primul trimestru de sacrină! Acestea se pot efectua în această perioadă sensibilă doar în caz de urgenţă şi cu protecţia abdomenului mamei, precum şi a glandei tiroide, chiar dacă tehnica şi aparatura evoluată de radiologie administrează o doză de radiaţii mult mai scăzută decât acum câteva decenii. Radiografiile de rutină şi cele pentru tratamente non-urgente se recomandă a fi amânate până după naştere.

Probleme dentare în timpul sarcinii

Cele mai frecvente probleme care apar în timpul sarcinii sunt:

1. Afecţiunile gingivale (gingivita) reprezintă patologia buco-dentara specifică femeilor gravide. Papilele interdentare sunt roşii, mărite ca şi volum, congestive; aceste fenemone apar în luna a II- a  şi a III-a de sacrină, atingând un maxim în luna a V-a- a VII- a pentru ca după naştere să revină la normal în doar câteva zile. Sângerarea se produce la cele mai mici atingeri şi este consecinţa hipervascularizaţiei.

2. Caria dentară – s-a constatat o evoluţie rapidă spre complicaţii pulpare a proceselor carioase. În sacrină, frecvenţa cariilor creşte cu 20%. Riscul de producere este mai mare în prima jumatate a a acestei perioade.

3. Hiperestezia dentinară – o afecţiune caracterizată prin dureri intense activate de anumiţi stimuli (cald, rece, dulce, acru).

4. Boala parodontală – afectarea ţesutului de susţinere a dintelui. Poate apărea mobilitatea dentară de gradul 1 şi 2.

Administrarea antibioticelor în sarcină

Antibioticele sunt în unele cazuri indispensabile tratamentului afecţiunilor dentare, dar nu se iau fără acordul medicului ginecolog şi/sau pediatru. Penicilina se poate adminisţra cu prudenţă dar ar fi bine să se evite pe cât posibil în primul trimestru.

Streptomicina, kanamicina, gentamicina, tetraciclina sunt total contraindicate în timpul sarcinii. Precauţiile cu privire la administrarea antibioticelor la mamele care alăptează se menţin şi pe perioada alăptării.

Consultul medicului obstetrician sau pediatru, în situatia unei urgenţe stomatologice ce impune şi administrarea de antibiotice, este obligatoriu. Totuşi, reţineţi că folosirea tetraciclinei este INTERZISĂ.

De aceea se recomanda:

– şedinţe scurte de tratament;

– evitarea tratamentelor în trimestrul al III-lea de sacrină şi efectuarea în mai bună siguranţă în trimestrul al II-lea;

– instituirea unui tratament mai blând, uşor de suportat, fără efecte agravante asupra sarcinii.

În concluzie, pentru a evita problemele pe parcursul sarcinii trebuie să avem o dietă corespunzatoare, o igienă corectă şi o colaborare strânsă cu medicul stomatolog, legătură benefică atât pentru mamă, cât şi pentru copil.