Aftele bucale – cauze, simptome, tratament, prevenție

Stomatita aftoasă (afta bucală) este o afecţiune care provoacă mici ulceraţii dureroase în cavitatea bucală, de obicei în interiorul buzei, pe obraji sau limbă, dar şi pe buze. Acestea afectează aproximativ 20% din populaţie, fiind mai des întâlnită la copii şi adolescenţi.

Aftele apar de obicei între vârstele de 10 şi 40 de ani, au un caracter recurent, frecvenţa recurenţei aftelor variind considerabil. Unele persoane prezintă doar unul sau două episoade pe an, în timp ce altele prezintă serii continue de afte.

Diagnosticul este pus de obicei pe baza examinării cavităţii bucale. Uneori, medicul poate cere anumite analize, precum teste de sânge sau examen bacteriologic pentru diagnostic diferențial sau biopsia ulceraţiilor.

Aftele bucale: cauze și factori de risc

Cauza exactă a stomatitei aftoase nu este însă cunoscută. Există însă mulţi factori care favorizează apariţia acestei afecţiuni precum: un sistem imun deficitar, alimentaţia dezechilibrată, predispoziţia genetică, fumatul, anumite medicamente, diferite traumatisme la nivelul cavităţii bucale, diferite bacterii sau virusuri, insomnia, carenţe de vitamine sau minerale (în special vitamina B12, zinc, acid folic și fier).

Alte cauze sau factori de risc pentru aftele bucale ar putea fi:

• bolile autoimune
• perioada menstruaţiei
• sarcina
• stresul
• sensibilitate la anumiți compuși din pasta de dinți sau apa de gură (lauril sulfat de sodiu)
• dezechilibrele hormonale
• nivelul scăzut de vitamina B12
• consumul de alimente dure (nuci, seminţe), ciocolată citrice
• leziuni cauzate de lucrări dentare
• periajul dentar prea energic
• mușcarea obrazului
• infecția cu Helicobacter Pylori
• Boala celiacă
• Boala Crohn
• Infecția cu HIV/SIDA

Perioada de remisiune între apariţia aftelor poate fi de zile, săptămâni, luni sau ani. Aftele vor apărea din ce în ce mai rar la vârsta adultă, frecvenţa scăzând semnificativ după 40 de ani. Aftele sunt mult mai des întâlnite în rândul femeilor decât al bărbaţilor.

Sunt de asemenea cele mai întâlnite forme de ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, cel puţin una din 5 persoane dezvoltând afte bucale într-un anumit stadiu al vieţii.

Aftele bucale: simptome

Ulceraţia începe ca o umflătură mică, roşie şi sensibilă care dă senzaţia de arsură timp de o zi. Aftele sunt acoperite cu o membrană galbenă sau albă, fiind mărginite de un halou roşu.

Aftele bucale se pot forma în diverse locuri, cum ar fi sub limbă, pe interiorul obrajilor sau al buzelor, dar și la baza gingiilor. Inițial pot apărea manifestări precum furnicături sau senzație de arsură, urmate de durere sau usturime, care afectează procesul de masticație și vorbirea.

În general, aceste afte se vindecă în două săptămâni fără cicatrice.

Cum se stabilește diagnosticul de aftă bucală

Aftele bucale pot fi diagnosticate pe baza examenului clinic, în cadrul vizitei la medicul stomatolog. Pentru confirmarea diagnosticului, uneori poate fi necesară o biopsie, adică prelevarea unei porțiuni mici din formațiune.

În unele situații, medicul poate solicita efectuarea unui teste mai amănunțite, mai ales dacă există suspiciunea unei alte afecțiuni.

Tratament pentru aftele bucale

Tratamentul aftelor bucale este în mare măsură reprezentat de ameliorarea simptomelor.

Nu există terapii care să prevină apariţia sau recurenţa. Tratamentul poate consta în clătiri cu soluţii slab antiseptice, atingeri ale veziculelor cu soluţie de nitrat de argint şi acid tricloracetic, cât şi aplicaţii de antibiotice.

De asemenea, pot fi făcute băi bucale cu bicarbonat de sodiu (1 linguriță de praf la un pahar cu apă caldă), aspirină efervescentă sau alte soluții care conțin glicerină boraxată.

Trebuie menționat însă că aceste tratamente reduc doar simptomele, nu și frecvența ratei de recurență a aftelor bucale.

Cum pot fi prevenite aftele

Se vor evita alimentele picante, excesiv de reci sau fierbinţi, acide care pot provoca noi iritaţii. De asemenea, se vor înlătura factorii iritativi locali precum lucrările dentare iritante, obturaţiile nefinisate sau muchiile tăioase de la nivelul cavităţii bucale.

Stomatita aftoasă poate fi însă prevenită şi prin igiena orală adecvată, respectarea controalelor regulate la medic, o alimentaţie sănătoasă, evitarea fumatului, excesului de alcool, a băuturilor acidulate şi a alimentelor foarte calde sau foarte reci.

De asemenea, periajul dentar de două ori pe zi – dimineața și seara – cu o  pastă de dinți specială, o periuţă adecvată cu peri moi şi folosirea apei de gură și a aței dentare ajută la menținerea sănătății dentare și a cavității bucale.

Surse: merckmanuals.com, clevelandclinic.org, healthline.com, patient.info

Articol actualizat 2022.