Alopecia constă în căderea părului şi poate fi de mai multe tipuri. Cel mai frecvent întâlnită formă de alopecie este cea de tip areata, o afecţiune autoimună a pielii, care afectează aproape 7 milioane de americani, majoritatea de sex masculin. Aceasta se manifestă prin căderea părului în anumite porţiuni ale scalpului, dar şi de pe faţă sau căderea genelor ori a sprâncenelor. Alte forme ale alopeciei sunt alopecia totalis (căderea în întregime a părului de pe scalp) şi, foarte rar, alopecia universalis (căderea în întregime a părului corporal).
O altă formă de alopecie des întâlnită este cea de tracţiune, cauzată de tragerea excesivă a părului, fie prin periere, fie prin strângerea acestuia într-o coadă. Această formă de alopecie este mai frecventă în rândul femeilor.
Dacă în cazul alopeciei de tracţiune pot fi luate măsuri de prevenţie, iar tratamentul este eficient, în privinţa alopeciei areata, lucrurile stau puţin diferit. Tratamentul alopeciei areata nu este unul curativ, ci mai degrabă de ameliorare a simptomelor.
În cazul alopeciei areata autoimune, cauzele nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminaţi mai mulţi factori genetici sau de mediu ce pot declanşa răspunsul exagerat al sistemului imunitar, care se manifestă prin afectarea foliculilor şi căderea părului în anumite porţiuni ale scalpului. Studiile arată că persoanele cu alopecie areata au un risc mai crescut de a dezvolta şi alte afecţiuni autoimune, precum tulburările tiroidiene, vitiligo, astm, alergii, dermatită atopică etc.
De asemenea, s-a observat că majoritatea cazurilor de alopecie areata prezintă un istoric familial de boli autoimune, precum diabet de tip 1 sau artrită reumatoidă. Aşadar, este foarte posibil ca moştenirea genetică să joace un rol foarte important în apariţia alopeciei. Psoriazisul şi dermatita atopică sunt, de asemenea, afecţiuni care pot duce la căderea părului în anumite porţiuni de pe scalp, dar şi de pe corp.
În ceea ce priveşte cauzele alopeciei de tracţiune, lucrurile sunt mult mai clare. Extensiile de păr, dreadurile, pieptănatul excesiv, strânsul părului în coadă sau purtarea unor accesorii precum şepci ori benzi elastice strânse pot duce la slăbirea rădăcinii firelor de păr şi la căderea acestora. De asemenea, folosirea unor produse cosmetice în exces, care conţin chimicale şi parfumuri, poate fi o posibilă cauză a căderii părului.
Alopecia areata se manifestă prin căderea şi regenerarea părului în mici porţiuni ale scalpului (de obicei, pe o parte, de mărimea unei monede), de pe faţă sau alte zone ale corpului (barbă, sprâncene), într-un interval scurt de timp. În timp, pacientul cu alopecie poate cheli complet. Un alt semn al alopeciei constă în modificările unghiilor, care pot avea un aspect zimţat, cu mici punctuleţe albe sau linii de-a lungul suprafeţei acestora, care îşi pierd strălucirea, devin foarte subţiri şi se rup cu uşurinţă.
În cazul alopeciei de tracţiune, simptomele constau în: mâncărimi şi iritaţii de-a lungul liniei părului, apariţia unor coşuri mici în zona unde părul este tot timpul strâns în coadă şi ruperea firelor de păr.
Potrivit Academiei americane de Dermatologie, o persoană normală pierde zilnic între 50 şi 100 de fire de păr, care sunt înlocuite prin regenerare. Dacă volumul părului căzut este mai mare, este indicată vizita la medicul dermatolog, deoarece nu doar alopecia este o posibilă cauză. Căderea părului este un simptom specific mai multor afecţiuni, unele chiar grave, prin urmare este important ca acest simptom să nu fie ignorat.
Căderea părului nu este siggurul simptom pe baza căruia se stabileşte diagnosticul de alopecie. Medicul va lua în considera istoricul medical şi familial al pacientului, va examina porţiunile de piele unde părul cade de obicei şi va efectua unele teste suplimentare, pentru a exclude alte afecţiuni, cum ar fi tinea capitis, o infecţie fungică ce se manifestă prin căderea părului în zona scampului.
De asemenea, ar putea fi necesare o biopsie a scalpului sau anumite analize de sânge, dacă se suspectează alte afecţiuni autoimune – proteina C reactivă, VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), nivelul fierului, anticorpii antinucleari, hormonii tiroidieni, testosteronul, hormonul luteinizant şi de stimulare foliculară.
Din păcate, nu există un tratament anume care să vindece alopecia. În multe situaţii, părul se regenerează, iar anumite tratamente ajută la grăbirea acestui proces. Injecţiile, unguentele sau comprimatele cu corticosteroizi, soluţiile cu minoxidil, antralin sau difenciprone pot ajuta la accelerarea regenerării capilare. De asemenea, fototerapia poate ajuta la stimularea creşterii părului în zonele cu probleme.
Pentru a observa rezultatele dorite, trebuie să încercaţi fie unul, fie o combinaţie de tratamente de acest gen şi să aşteptaţi cel puţin 3 luni. Totuşi, reţineţi că regenerarea părului este temporară şi asta nu înseamnă că părul nu va cădea din nou în aceeaşi porţiune a scalpului.
Alte terapii alternative pentru alopecie sunt: acupunctura, aromaterapia, microneedlingul, administrarea de probiotice, zinc, biotină, consumul de băuturi cu aloe vera, masajul scalpului cu uleiuri esenţiale (rozmarin, lavandă, mentă, arbore de ceai, de ricin, de cocos, de jojoba), suplimentele cu ginseng, ceai verde, hibiscus şi dieta antiinflamatoare.
Aceste remedii nu au fost testate de FDA, aşa că eficacitatea lor nu poate fi dovedită ştiinţific. De asemenea, este important să cereţi sfatul medicului înainte de a lua orice fel de suplimente, mai ales dacă luaţi şi alte medicamente.
În cazul alopeciei de tracţiune, tratamentul este mult mai simplu şi, de cele mai multe ori, eficient. Acesta constă în evitarea strângerii părului în coadă, a vopsirii excesive şi folosirea unor produse speciale pentru regenerare.
Alopecia areata nu poate fi prevenită, dar anumite măsuri pot limita riscul de cădere a părului. De exemplu, pieptănarea corectă a părului, folosirea produselor cosmetice naturale, evitarea elasticelor de păr şi a accesoriilor care strâng excesiv părul şi vopsirea părului cât mai rar ajută la prevenirea căderii părului. De asemenea, este foarte importantă şi alimentaţia. Pentru a fi sănătos, părul are nevoie de cât mai mult fier şi zinc, minerale care pot fi găsite în alimente precum fasole, orez brun, carne, verdeţuri. Descoperă aici mai multe alimente pentru un păr strălucitor.
Surse: aad.org, healthline.com, naaf.org, medicalnewstoday.com
Autor: Paula Rotaru
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.