Alzheimer: simptome, tratament

Maladia Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă la nivel mondial, care cauzează moartea celulelor cerebrale, cu consecinţe severe asupra memoriei şi comportamentului persoanei afectate. Potrivit Centrelor pentru Control, Diagnostic şi Prevenţie din Statele Unite, boala Alzheimer este a cincea cauză de deces în rândul americanilor cu vârsta peste 65 de ani.

Statisticile arată că la nivelul anului 2010 existau aproape 5 milioane de americani diagnosticaţi cu această maladie, iar pentru anul 2050 se estimează că acest număr aproape se va tripla.

Principala cauză cunoscută a bolii Alzheimer este acumularea de beta-amiloid pe ţesuturile cerebrale. De asemenea, se consideră că riscul de Alzheimer este mai crescut în rândul persoanelor care au un istoric familial în acest sens.

Simptomele bolii Alzheimer se înrăutăţesc treptat, persoanelor afectate fiindu-le din ce în ce mai dificil să îşi amintească evenimente recente, să gândească raţional sau să recunoască membri ai familiei sau prieteni apropiaţi.

Contrar opiniei generale, maladia Alzheimer nu este o etapă firească în procesul de îmbătrânire. Acest lucru este adesea perceput astfel deoarece boala este diagnosticată în majoritatea cazurilor după vârsta de 65 de ani. Există însă şi situaţii când persoane tinere, sub 40 de ani, se pot confrunta cu simptome ale bolii Alzheimer.

Deşi nu există un tratament care să vindece această maladie, noile opţiuni terapeutice pot încetini progresul bolii Alzheimer, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii, prin ameliorarea simptomelor.

Boala Alzheimer: simptome

Odată cu înaintarea în vârstă, creierul nostru îmbătrâneşte şi gândim mai lent decât de obicei sau ne amintim mai greu anumite aspecte. Totuşi, dacă memoria este grav afectată şi apare confuzia generalizată, este posibil ca aceste schimbări să fie cauzate de funcţionarea incorectă a sistemului nervos.

Cel mai comun simptom al bolii Alzheimer este dificultatea pacientului de a-şi aminti informaţii primite în urmă cu scurt timp, deoarece degradarea celulelor are loc iniţial în regiunea creierului responsabilă cu învăţarea. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea simptome mai grave, care pot scădea calitatea vieţii, precum:

• Inabilitatea pacientului de a-şi aminti lucruri minore, cum ar fi, de exemplu, folosirea unui aparat electrocasnic sau a periuţei de dinţi ori felul în care trebuie să se îmbrace
• Tulburări de vorbire (vorbire lentă sau cu repetiţii) sau de scriere (litere mari, spaţii mari între cuvinte)
• Dezorientare
• Judecată iraţională
• Igienă personală precară
• Tulburări de comportament sau de persoanalitate
• Izolarea şi îndepărtarea de prieteni, familie sau comunitate
• Confuzie mintală
• Tulburări de echilibru
• Incapacitatea de a recunoaşte chipuri familiare sau obiecte
• Rătăcirea în locuri pe care bolnavii le ştiau foarte bine înainte de a fi afectaţi de boală
• Lipsa de conştientizare a riscului (de exemplu, expunerea la foc)
• Incapacitatea de a gestiona veniturile familiei
• Greutate în găsirea cuvintelor potrivite
• Agitaţie, iritabilitate
• Lipsă de interes sau de motivaţie, apatie
• Absenţa empatiei
• Gesturi nepotrivite (comentarii pe teme sexuale, gesture obscene, exhibiţionism)
• Dificultăţi de citire a unui text

Boala Alzheimer prezintă 7 stadii de dezvoltare, în funcţie de gravitatea simptomelor:

Stadiul 1 – nu există simptome, dar poate fi suspectat un diagnostic de Alzheimer, pe baza istoricului familial
Stadiul 2 – apar simptome uşoare, cum ar fi uitarea unor amănunte
Stadiul 3 – sunt prezente tulburări uşoare de memorie şi de concentrare
Stadiul 4 – în acest stadiu este cel mai des diagnosticată boala Alzheimer, dar încă este considerată o formă uşoară. Se manifestă prin pierderei de memorie şi incapacitatea de a duce la bun sfârşit sarcini de ordin casnic.
Stadiul 5 – apar simptome moderate în intensitate, care impun necesitatea ajutorului din partea familiei sau personalului medical
Stadiul 6 – persoana necesită ajutor medical de specialitate pentru nevoie zilnice de bază, pentru a se îmbrăca sau a mânca
Stadiul 7 – este forma cea mai gravă de Alzheimer şi se manifestă prin tulburări de vorbire şi comportamentale severe

Cauze

Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă, adică este cauzată de moartea progresivă a celulelor cerebrale. Odată cu evoluţia bolii, ţesutul cerebral are din ce în ce mai puţine celule care să asigure buna funcţionare a sistemului nervos.

Principala cauză a afectării celulelor cerebrale este, potrivit analizelor realizate pe creierul persoanelor decedate care fuseseră diagnosticate cu boala Alzheimer, prezenţa în exces a unor depozite de beta-amiloid şi proteine tau pe arterele cerebrale. Oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să descifreze legătura de cauzalitate dintre acestea şi instalarea bolii Alzheimer, dar au identificat anumiţi factori de risc care ar putea fi implicaţi în acest proces, cum ar fi:

• Vârsta înaintată
• Istoricul familial de Alzheimer sau alte forme de demenţă
• Anumite anomalii genetice
• Loviturile repetate sau/şi puternice la nivelul capului
• Expunerea la un mediu toxic (metale, pesticide, chimicale)
• Hipertensiunea arterială
• Nivelul crescut de colesterol din sânge

Diagnostic

Diagnosticul de boală Alzheimer nu beneficiază, din păcate, de un test universal care să confirme cu acurateţe prezenţa acestei boli. Medicul trebuie să ia în calcul mai multe aspecte, printre care simptomele pacientului, istoricul familial şi rezultatele obţinute în urma testelor de memorie sau de echilibru.

Printre întrebările care testează capacitatea cognitivă a pacientului se numără:

• Ce vârstă aveţi?
• În ce dată sunteţi născut (ziua, luna, anul)?
• În ce an suntem?
• Care este numele oraşului în care locuiţi?
• Puteţi număra invers de la 20 la 1?
• La ce adresă locuiţi?

De asemenea, poate recomanda efectuarea unor analize imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), tomografia computerizată cu emisie de pozitroni (PET/CT) sau imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM), teste care îi oferă o imagine detaliată a structurii creierului şi a posibilelor anomalii.

Totodată, pot fi recomandate teste genetice pentru depistarea anumitor gene care sunt considerate a fi implicate în apariţia acestei maladii, precum gena apolipoproteina E (APOE-e4), SORL1, CLU, CR1, PICALM, TREM2 etc.

Testele de urină sau de sânge sunt, de asemenea, recomandate în încercarea de a stabili cu certitudine diagnosticul de Alzherimer.

Boala Alzheimer: tratament

Din păcate, medicina nu dispune în momentul de faţă de un tratament care să vindece boala Alzheimer, iar procesul de degradare a celulelor cerebrale este ireversibil. Cu toate acestea, există metode terapeutice care pot uşura viaţa bolnavilor şi care pot întârzia evoluţia bolii.

Deşi nu sunt disponibile medicamente ţintite pentru boala Alzheimer, anumite substanţe pot ameliora simptomele acestei maladii. De exemplu, medicul ar putea recomanda inhibitori de colinesterază, antagonişti ai receptorilor NMDA, donezepil, memantină, antidepresive, somnifere, antianxiolitice sau antipsihotice.

În completarea medicaţiei, foarte importante sunt schimbările în stilul de viaţă şi grija acordată pacientului de către membrii familiei şi personalul medical implicat. Pacientul trebuie să fie tratat cu atenţie şi ferit de discuţii conflictuale, care pot genera stres ori emoţii puternice. De asemenea, se recomandă odihna, activităţile de relaxare (meditaţie, yoga, tehnici de respiraţie profundă).

În stadiile avansate ale bolii, îngrijirea pacientului este din ce în ce mai dificilă, motiv pentru care se recomandă internarea bolnavului într-o instituţie specializată, chiar dacă decizia nu este tot timpul uşor de luat sau de acceptat de către membrii familiei. Aceasta este însă cea mai bună soluţie pentru bolnav.

Prevenţie

Anumite măsuri pot preveni sau încetini declinul cognitiv, simptom specific bolii Alzheimer. Acestea constau în:

• Renunţarea la fumat
• Exerciţile fizice zilnice
• Menţinerea greutăţii în limitele normale
• Practicarea testelor de memorie
• Alimentaţia bazată pe fructe şi legume proaspete, alimente bogate în antioxidanţi
• Socializarea şi menţinerea unei vieţi active
• Exerciţii pentru antrenarea creierului (memorarea anumitor date, a numerelor de telefon, rezolvarea de integrame, sudoku, cititul etc.)
• Menţinerea în limitele normale a nivelului de colesterol din sânge

Autor: Paula Rotaru