Angina pectorală stabilă: cauze, simptome, tratament

Ce este angina pectorală stabilă

Angina pectorală este termenul medical utilizat pentru disconfortul şi durerea în piept cauzate de o boală coronariană. Angina pectorală stabilă, spre deosebire de forma instabilă, este mai puţin periculoasă, dar trebuie ţinută sub control cu tratament, altfel poate favoriza apariţia unor complicaţii, unele dintre ele severe, precum infarctul de miocard.
Cauza principală a anginei pectorale stabile este reducerea fluxului sanguin către inimă, ca urmare a îngustării sau blocării vaselor de sânge, afecţiune numită ateroscleroză.

De asemenea, printre factorii care pot declanşa durerea în piept se numără stresul emoţional şi activitatea fizică intensă, precum şi alte afecţiuni.

Senzaţia de presiune şi durere la nivelul pieptului este principalul simptom al anginei pectorale, însă pot apărea şi alte manifestări, precum disconfort la nivelul umerilor, gâtului, spatelui sau braţelor.

Ambele forme de angină pectorală – stabilă şi instabilă – pot ascunde o afecţiune a inimii, motiv pentru care este indicat consultul de specialitate în vederea stabilirii unui tratament corect.

Angina pectorală stabilă: simptome

Senzaţie de durere şi presiune în piept în timpul unui episod anginos stabil, care se poate extinde la nivelul umerilor, braţelor sau spatelui, poate fi însoţită şi de alte simptome, precum:

• Respiraţie dificilă, scurtă
• Greaţă şi vărsături
• Oboseală
• Ameţeală
• Transpiraţie excesivă
• Palpitaţii
• Slăbiciune
• Anxietate

De obicei, simptomele anginei pectorale stabile apar în timpul zilei, în special dimineaţa, la efort fizic intens, durează aproximativ 5 minute şi pot fi resimţite ca o indigestie, dar se ameliorează la odihnă sau după administrarea de nitroglicerină. Comparativ, angina pectorală instabilă este mai severă şi se manifestă pe o durată mai lungă de timp.

Printre posibilele complicaţii ale anginei pectorale stabile netratate amintim infarctul miocardic sau aritmia cardiacă ce poate duce la insuficienţă cardiacă.

Angina pectorală stabilă: cauze

Angina pectorală stabilă survine în momentul în care inima nu mai primeşte suficient sânge şi oxigen, ca urmare a deteriorării vaselor de sânge. Astfel de probleme apar din cauza aterosclerozei, a altor boli coronariene, a cheagurilor de sânge, dar sunt şi factori care pot declanşa un episod anginos, precum emoţiile puternice, efortul fizic intens, fumatul, expunerea la temperaturi extreme sau chiar mesele grele, bogate în grăsimi.

Alţi factori care pot creşte riscul de angină pectorală stabilă sunt:

• Oscilaţiile glicemice
• Hipertensiunea arterială
• Nivelul crescut de colesterol
• Sedentarismul
• Obezitatea
• Vârsta înaintată
• Anemia
• Bolile valvulare
• Hipertiroidismul
• Bătăile neregulate ale inimii
• Spasme coronariene (angina vasospastică)

Angina pectorală stabilă: diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului de angină pectorală stabilă, medicul cardiolog va efectua un examen fizic şi va întreba pacientul ce simptome are, în ce situaţii apar acestea şi cum reuşeşte să scape de ele, dar şi ce stil de viaţă are, de ce alte afecţiuni suferă ori ce tratamente urmează.

Ulterior, în funcţie de istoricul medical şi de examinarea clinică, medicul va recomanda o serie de teste şi analize ce pot include: electrocardiogramă, angiografie coronariană, test EKG de efort, ecocardiogramă, radiografie toracică, măsurarea nivelului colesterolului, a glicemiei sau a proteinei C-reactive. Efectuarea acestor investigaţii ajută şi la excluderea altor afecţiuni ce se pot manifesta prin dureri în piept, precum: disecţia de aortă, pleurezia sau pericardita.

Angina pectorală stabilă: tratament

Tratamentul anginei pectorale stabile presupune schimbarea stilului de viaţă, administrarea anumitor medicamente şi, uneori, intervenţie chirurgicală.

Schimbările în stilul de viaţă includ mişcarea moderată, fără efort fizic intens, evitarea temperaturilor extreme (prea frig sau prea cald), regimul alimentar sănătos (fructe, legume, cereale integrale), renunţarea la fumat, menţinerea unei greutăţi corporale normale, evitarea stresului şi odihna suficientă. Astfel de măsuri pot reduce frecvenţa episoadelor anginoase, dar pot preveni şi alte afecţiuni severe, precum diabetul, ateroscleroza, infarctul sau alte boli cardiovasculare.

Durerea în piept poate fi eliminată cu ajutorul comprimate sublinguale cu nitroglicerină, medicamente recomandate doar de medic. De asemenea, poate fi necesară administrarea de medicamente pentru ţinerea sub control a unor afecţiuni ce pot cauza angină pectorală, precum diabetul, hipertensiunea arterială sau hipercolesterolemia. Anticoagulante pot fi, de asemenea, indicate în cazul în care există un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge.

În situaţii excepţionale poate fi indicată intervenţia chirurgicală minim invazivă numită angioplastie cu balon, care presupune montarea unui stent care are rolul de a menţine deschise vasele de sânge, astfel încât să permită sângelui să circule normal.

Dacă o arteră este complet blocată, poate fi necesar bypassul coronarian, o procedură chirurgicală efectuată pentru a ameliora angina pectorală şi a reduce riscul de deces prin boală coronariană.

Autor: Paula Rotaru

Surse: heart.org, healthline.com, medlineplus.gov