Anorexia nervoasa

Anorexia nervoasă se caracterizează printr-o imagine corporală distorsionată (imaginea clasica a femeii anorexice o reprezinta o persoana subponderala / emaciata care se uita in oglinda si isi vede propria reflexie distorsionata, ca o femeie supraponderala / obeza) şi o frică patologică, anormala de îngrasare, ce determina ca pacienta sa tina diete drastice, ce conduc în final la slabirea excesiva a pacientei, pacienta ajungand “piele si os”.

Ca si exemple de persoane anorexice – Twiggy, poate cel mai celebru manechin cu anorexie a devenit celebră după ce a scăzut dramatic în greutate. Victoria Beckham, Cristina Ricci si alte vedete de la Hollywood au suferit la un moment dat de anorexie. Specialistii au atras atentia asupra faptului că şi papuşa Barbie este anorexică (extrapoland, exista un imprinting al siluetei ideale a la Barbie inca din copilarie ce poate duce la aparitia anorexiei nervoase in adolescenta).

Anorexia nervoasa: cauze

Cauzele anorexiei ramân în continuare necunoscute. S-au propus multe teorii, in principal bazandu-se pe despre  dezechilibrul între  substantele “orexigene” (substante ce stimuleaza pofta de mancare) şi cele “ anorexigene” (substante ce inhiba pofta de mancare).

S-au propus si numeroase teorii socio-economice şi culturale. Se discuta si despre “efectul photoshop” si despre papusa Barbie, despre distorsionarea imagiinii corporale de catre mass-media, prin promovarea de femei “perfecte” , fara pori , fara riduri, cu un corp de invidiat.

Exista si efectul jobului, al profesiei, existand anumite categorii profesionale predispuse la anorexie – gimnastele, balerinele , dansatoarele, manechinele.

În trecut se discuta despre un posibil deficit de zinc ca şi cauză a anorexiei dar studiile ulterioare care implicau administrarea de suplimente de zinc nu au aratat vreun beneficiu ale aportului de zinc privind creşterea ponderală .

Recent se discută despre “epigenetică ” (interacţiunea factori genetici-factori de mediu) şi influenţa acesteia în dezvoltarea anorexiei nervoase.
Existau si site-uri dedicate persoanelor anorexice, (unele dintre acestea fiind desfiintate), care aveau rol de suport psihologic si medical pentru persoanele cu anorexie, dar unele site-uri au fost desfiintate pentru ca pacientele faceau schimb de retete si diete de slabit si aflau despre si mijloace de slabit (“weightloss tips”).

Anorexia nervoasa: simptome

Ceea ce socheaza la consultul iniţal este aspectul scheletic , de “ piele şi os” . Uneori , aspectul de “piele şi os” poate fi omis dacă pacienta este bine imbracată cu haine mai groase (de exemplu iarna).

Pacienele de obicei sunt intr-o stare alerta , sunt ostile şi pot avea o atitudine refractară. Pielea poate avea o nuanţă portocalie si se pot observa vene dilatate. Sistemul muscular este slab reprezentat, forma musculară este de obicei pastrată.

La inspecţia cavitaţii bucale putem observa carii dentare sau dinţi demineralizaţi, in special la pacientele care îşi induc vărsăturile. Ţesutul mamar fie ramane la dimensiuni constante fie isi micsoreaza volumul. Pilozitatea pubo-axilara poate fi normală sau se poate observa o rărire a acesteia .

Diagnosticul de anorexie nervoasa

Din 2013 APA (American Psychiatric Association) a modificat criteriile de diagnostic pentru anorexie nervoasa.

Criteriile de diagnostic pentru anorexia nervoasă conform DSM V (2013) sunt:

1. Restrictia alimentara persistenta, ceea ce duce la o greutate corporala foarte mica (fata de ceea ce se considera normal pentru varsta, sex, stadiu de dezvoltare, sanatatea fizica; un indice de masa corporala IMC <85 % fata de normal).

2. Frica excesivă fată de creşterea în greutate sau de a deveni obez, chiar în conditii de subponderalitate.

3. Tulburari în modul în care este percepută greutatea corporala sau forma corporală personală, influenta negativă a greutaţii corporale sau formei corpului asupra autoevaluarii sau negarea severitaţii greutăţii actuale.

Tipuri specifice:
(1 ) tipul restrictiv: în timpul episodului de anorexie nervoasă persoana nu adoptă comportamentul cu apetit vorace sau eliminare fortata (respectiv, autoinducerea de vărsaturi sau utilizarea neterapeutică a laxativelor, diureticelor, emeticelor)

(2): tipul exagerat / eliminare fortata ( binge -eating / purging type ): in timpul episodului de anorexie nervoasă persoana adoptă în mod obişnuit comportamentul cu apetit exagerat sau cu eliminare fortată (respectiv autoinducerea varsaturilor sau folosirea neterapeutică a laxativelor, diureticelor sau emeticelor ).

Anorexia nervoasa: tratament

Abordarea trebuie să fie complexă şi este necesară colaborarea intre diferitele specilitati – medicul de familie – endocrinolog-psiholog-psihiatru-nutritionist. Tratamentul acesteia isi propune ca  obiective reabilitarea nutritională,  tratamentul psihosocial prin psihoterapie si terapia medicamentoasă.

Primul pas consta in reabilitatea nutritionala. “Negocierea” nutritionistului cu pacienta, astfel incat persoana cu anorexie sa aibe, ideal, cresterea ponderala in jur de 200-400 grame/zi.

De preferat sa existe si un psiholog cu supraspecializare in tulburarile alimentare, care poate ajuta pacienta cu anorexie . Se discuta despre terapia individuala, terapia de grup pentru persoanele anorexice, terapia familiala (implicarea familiei pacientului anorexie este vitala). Psihoterapia poate fi dificila.

Persoanele cu anorexie nervoasa pot asocia si ortorexia (“mancatul corect”- preocuparea excesiva si consumul exclusiv de alimente considerate sanatoase). Persoanele cu anorexie adesea dezvolta ritualuri asociate cu alimentarea (ortorexia sau mancatul corect ; se creeaza falsa impresie ca au mancat prin reamenajarea mancarii pe platouri pentru a da impresia ca s-a mancat deja , etc.)

Profilul psihologic al persoanelor cu anorexie nervoasa – perfectioniste, primele la invatatura, alerte, ostile, obsesiv-compulsive. Studiile au aratat ca la perosanele cu anorexie nervoasa exista frecvent si alte afectiuni psihiatrice: depresia clinica, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburari de personalitate, abuzul de substante, anxietatea.

Medicatia folosita poate cuprinde suplimente de calciu si vitamina D, eventual contraceptive orale si tratament pentru demineralizarea osoasa (osteopenie sau osteoporoza).  Studiile au aratat ca se poate administra DHEA (dihidroepiandrosteron) pentru a mentine masa osoasa in limite specific varstei si pentru efectul sau anabolizant.

Antidepresivele si antipsihoticele se pot folosi, atat pentru problemele psihiatrice cat si pentru ca pot creste pofta de mancare .

Evolutia si complicatiile anorexiei

Un prognostic prost pentru anorexia nervoasa este asociat cu durata mare de boala, debutul tardiv al anorexiei si cu scaderea ponderala semnificativa.

Doar 50 % din paciente isi revin; restul fie raman emaciate, fie slabe, fie devin supraponderale,  fie mor prin infometare (starvare). Exista o frecventa crescuta a sinuciderilor la femeilor care au anorexia nervoasa. Factorii cei mai importanti legati de prognostic sunt  varsat de debut, indicele de masa corporala, durata simptomelor si statusul familial.

Complicaţiile pentru anorexia nervosa sunt multiple şi apar fie ca o consecinţă a efectelor emacierii / malnutritiei (mecanism compensator al malnutritiei) sau ca o consecinţă a comportamentelor compensatorii.

Complicatiile pe aparate si sisteme sunt următoarele :

• gastrointestinale: constipaţie , cresterea TGO , TGP
• cardiovasculare: puls scazut, tensiune arteriala mica , pot aritmii cardiace pe fondul modificarilor valoriilor calciului , al potasiunului si al sodiului
• hematologice: anemie (scaderea hemoglobinei), scaderea numarului de celule albe (leucocite) , scade numarul de trombocite (celule implicate in coagularea sangelui)
• renale: creşterea creatininei , a ureei , pot aparea calculi renali
• dermatologice: tegumente uscate ,  hirsutism (par in exces)  , acnee, alopecie (caderea parului), piele portocalie
• neurologice: “pseudoatrofie cerebrală” (la explorarea imagistică -CT/RMN cerebral -apare o discrepantă intre varsta pacientei si aspectul creierului , creierul apare atrofiat) , senzatie de “furicaturi”
• endocrinologice : amenoree (lipsa menstrautiei) ,  infertilitate , scăderea dimensiunilor uterului (la femei) , scaderea libidoului , tulbuarari de dinamică sexuală (barbati). La copii se observă oprirea in crestere şi pubertate intarziată .
• metabolismul osos este afectat , putand aparea demineralizarea osoasa (osteopenie si osteoporoză ).
• anomaliile electrolitice : sunt frecvente , fiind afactat echilibrul tuturor electroliţiilor importanţi -sodiu ,  potasiu , clor , magneziu , calciu , fosfor.
• profilul lipidic: creste colesterolul , scad serice.
• temperatura corporala: apare hipotermia, o temperatura corporala mai mica fara de normal

Comportamentele compensatorii pot avea urmatoarele reactii adverse:

• Provocarea vărsăturilor se poate face prin metode mecanice (folosirea degetelor , cu menţiunea ca voma va deveni reflexă in timp , nu mai e necesară folosirea degetelor, folosirea periuţei de dinti , etc. ) sau prin ingestia de substante emetice ( siropul de ipeca ) . Pot aparea carii dentare , ruptura de esofag , ruptură gastrică , penumonie de aspiraţie, scaderea potasiuului prin vărsături repetate poate dertmina aparitia de aritmii cardiace. Siropul de ipeca poate afecta muschii si inima.
• Utilizarea diureticelor : acestea determină deshidratare prin eliminarea apei şi a electroliţiilor  şi nu au influenţă asupra ţesutului adipos  .
• Laxativele: ca uleiul de ricin , ceai verde- pot produce deshidratare , diaree hemoragică , colici abdominale .
• Hiperhidratarea , ce poate aparea prin consumul excesiv de lichide poate duce la scaderea sodiului , iar scaderea sodiului poate determina convulsii. Corectia hiponatremiei este dificilă si necesită precautie maximă la corecţie din cauza riscului de mielionoliza pontină.

Foto: 123rf.com