Apendicita acuta: simptome si tratament

Apendicita acuta: simptome si tratament
Apendicita – este o urgenţă chirurgicală care se impune în urma inflamaţiei apedicelui, ce se manifestă prin durere apărută din senin, în zona centrală a abdomenului, care radiază în partea dreaptă a acestuia. Un semn evident că te confrunţi cu inflamarea apendicelui este durerea care apare atunci când îndoi piciorul.

Apendicita – descriere generala

Apendicita acuta este afectiunea in care apare o inflamatie a apendicelui.

Fara tratament chirurgical, apendicele  inflamat se poate rupe si infectia se extinde prin sange sau in cavitatea abdominala conducand la peritonita.

Odata pornit procesul inflamator, acesta nu poate fi stopat medicamentos, tratamentul acestei afectiuni fiind doar chirurgical.

Tipuri de apendicita

  • Apendicita acuta catarala (congestiva): apendice turgescent, congestionat, culoare rosie-violacee.
  • Apendicita acuta flegmonoasa (supurata, purulenta): apendice mult marit de volum, in tensiune si foarte friabil.
  • Apendicita acuta gangrenoasa (necrotico-hemoragica): perete apendicular cu zone devitalizate cu aspect flasc si culoare bruna („frunza vesteda“).

Cauzele apendicitei acute

Factori determinati:

– enterogeni – obstructia lumenului apendicular: prin coprolit (fosfat natural-de calciu), corp strain (sambure de cireasa, etc.), vierme intestinal (de obicei ascarid), hiperplazie limfoida (obisnuit la tineri), cicatrice fibroasa consecutiva unui puseu inflamator  anterior sau prin bariu compactat provenit de la explorari anterioare.

– hematogeni – justifica aparitia apendicitei în absenta obstacolului lumenal prin diseminare sangvina in cursul unei infectii a tractului respirator superior, sau al febrelor eruptive. In acest caz, evolutia este obisnuita, mai putin severa.

Simptome de apendicita acuta

Manifestari clinice – dureri abdominale in partea dreapta, a abdomenului inferior, care apar initial in capul pieptului, urmate de greata, varsaturi, lipsa pofta de mancare, constipatie, diaree, subfebrilitate.

Investigatii radioimagistice si de laborator

– Hemoleucograma, Poteina C reactiva, VSH, Fibrinogen
– Sumar de urina
– Ecografie abdominala
– Tomografie computerizata

Diagnosticul de apendicita acuta

Analizele de sange arata o crestere a markerilor de inflamatie, ca semn indirect al inflamatiei, fara a da vreun indiciu despre localizarea acesteia. Sumarul de urina este de regula normal.

Ecografia abdominala ajuta in faza catarala, prin diferentierea de alte boli, in special genitale si renale. In fazele avansate, lichidul peritoneal este vizibil ecografic.La femei tinere este obligatorie efectuarea testului de sarcina, pentru eliminarea suspiciunii de sarcina extrauterina. In unele cazuri este indicate tomografia computerizata.

Tratamentul apendicitei acute

Tratamentul apendicitei acute este strict chirurgical.

Apendicectomia se poate face prin abord laparoscopic (de preferat, datorita multiplelor avantaje) sau clasic.

a) Apendicectomia prin abordare laparoscopica
Dupa ce pacientul este anesteziat (anestezie generala), chirurgul incepe operatia prin realizarea a trei miniincizii la nivelul abdomenului, unde se introduc instrumentele de lucru si un laparoscop (un instrument care are o camera video si o sursa de lumina). Se evidentiaza apendicele inflamat si se indeparteaza. In continuare, chirurgul inspecteaza zona in care a fost apendicele pentru a se asigura ca nu exista complicatii, iar miniinciziile sunt suturate, de obicei cu fire resorbabile.
Indicatii pentru abord laparoscopic: persoane supraponderale si persoane de sex feminin, la varsta fertila pentru a exclude intraopeator o patologie genitala (chist ovarian, inflamatii ale trompelor uterine, etc.).

b) Apendicectomia prin abordare clasica
Dupa ce pacientul este anesteziat (anestezie rahidiana), chirurgul incepe operatia prin realizarea unei incizii la nivelul abdomenului, in partea dreapta, de cativa cm, dupa care se patrunde in cavitatea abdominala. Se evidentiaza apendicele inflamat, se taie si se extrage din cavitatea abdominala.
In continuare chirurgul inspecteaza zona in care a fost apendicele pentru a se asigura ca nu exista complicatii, iar incizia este suturata, de obicei cu fire resorbabile, pentru un rezultat estetic mai bun.

Recuperarea dupa apendicectomie

In faza imediat postoperatorie pacientul este monitorizat, in primele ore de la operatie dieta este lichidiana (ceai, apa plata) dupa care se reia dieta normala. Pacientul trebuie mobilizat precoce, la cateva ore dupa interventie.Tranzitul intestinal se reia in generala la 12-24 ore postoperator.

Externarea se face la 24 ore de la operatie. Incizia chirurgicala necesita minima ingrijire, firele de sutura (daca sunt din material neabsorbabil) sunt scoase la 7 zile postoperator, iar daca sunt din material absorbabil nu necesita extragere.
Pentru orice exteriorizare de lichid seros sau purulentde la nivelul plagii, orice inflamatie (zona rosie) la nivelul inciziei trebuie informat medicul chirurg.

Complicatiile interventiei chirurgicale

Interventia chirurgicala pentru apedicita poate fi insotita de complicatii. Complicatiile apar rar, cele mai multe interventii chirurgicale decurgand fara probleme si vindecandu-se intr-un timp optim. Printre complicatiile interventiei chirurgicale se numara infectia, abcesul abdominal, fistula, ocluzia intestinala si aderentele.

Evolutie, Complicatii

Plastronul apendicular (o forma de peritonita localizata) reprezinta o reactie a organismului de a limita procesul inflamator de la nivelul apendicelui. Apare la 2-3 zile de la debutul inflamatiei apendicelui, se prezinta ca o formatiune tumorala insotita de febra si numar de leucocite crescut.

Abcesul apendicular se produce prin lezarea partii centrale a plastronului, iar clinic bolnavul se prezinta cu stare generala alterata, varsaturi, febra de tip septic.

Peritonita acuta, generalizata de cauza apendiculara, survine in primele 24-48 de ore de la debutul crizei apendiculare, atunci cand leziunea apendiculara este de tip perforativ sau poate aparea mai tarziu, in timpul evolutiei unui plastron apendicular.

Complicatiile operatorii sunt uneori redutabile, interventia nefiind lipsita de riscuri, la care se adauga si cele anestezice.

Rata de complicatii este direct proportionala cu vechimea si extensia bolii, fiind influentata si de afectiunile asociate. Riscurile sunt mai mari la persoanele varstnice.

Apendicita: cand trebuie mers urgent la medic

Daca o persoana se confrunta cu o durere abdominala puternica, atunci trebuie sa solicite un consult medical sau sa sune la 112. Un semn de apendicita este si durerea care trece pe moment, dar care ulterior se agraveaza. Daca o persoana trece printr-o astfel de situatie, trebuie sa stie ca este posibil ca durerea intesificata sa fie cauzata de ruperea apendicelui, ceea ce reprezinta o urgenta medicala. Daca nu se intervina la timp, se pot produce complicatii si poate surveni decesul.

Surse: www.nhs.uk

www.niddk.nih.gov

Articol revizuit în 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Matei Ionut Gabriel
Absolvent al Facultatii de Medicina din cadrul U.M.F. “Carol Davila ” Bucuresti in anul 2003 2003 Confirmat medic rezident Chirurgie Generala 2003 – 2009 Medic Rezident Chirurgie Generala -Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti. 2009 Medic Specialist Chirurgie Generala. 2010 - prezent Medic ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala trofoblastică gestațională. Dr. Alice Barbu: „Există cazul în care pacienta vine cu testul pozitiv”