Home • Boli / Afecțiuni • Gastroenterologie • Boala Crohn: simptome, diagnostic, tratament

Boala Crohn: simptome, diagnostic, tratament

Cuprins

Semnele clinice tipice sunt:
Boala Crohn: diagnostic
Boala Crohn: tratament
Există două strategii terapeutice:

Boala Crohn (BC) este o afecţiune inflamatorie cronică a tubului digestiv şi cuprinde ileonul terminal doar la aprox. 30% din cazuri, la aprox. 50% există afectare ileo-colonică, iar uneori e afectat doar colonul. De fapt, orice segment al tubului digestiv poate fi afectat.

Etiopatogenia nu este clar cunoscută, existând mai multe teorii etiologice. Au fost evocate implicarea unor bacterii (micobacterium, pseudomonas), rolul unor virusuri, alergia alimentară, factorii de mediu ca şi fumatul sau agenţii industriali; factorii genetici (familiali sau etnici) participă la apariţia şi întreţinerea bolii. Rolul factorilor imuni, al stresului, în declanşarea unor pusee, este cunoscut.

Tabloul clinic poate fi uneori şters sau absent, iar alteori poate fi sugestiv pentru boală. Ceea ce este important, este să ne gândim la această entitate clinică, să-i cautăm semnele pentru diagnostic.

Semnele clinice tipice sunt:

a) digestive:

– diareea (fără sânge)

– dureri abdominale

– malabsorbţia

– leziunile perianale (fistule perianale adesea delabrante, tipice pentru această boală).

b)extradigestive:

– febră sau subfebrilităţi

– astenia

– pierdere ponderală

– artrita

– eritem nodos

– uveita etc.

Contextul clinic în care se poate suspecta această boală sunt: diareea cronică (chiar dacă sunt doar 2-4 scaune/zi), cu subfebrilitate, astenie, leziuni perianale (fistule delabrante).

Examenul clinic poate releva un abdomen difuz dureros la palpare, uneori palparea unei mase în fosa iliacă dreaptă, prezenţa unor fistule cutanate. Trebuie remarcat că, totdeauna când se palpează o masă tumorală abdominală ea trebuie evaluată, deoarece e posibil să fie un neoplasm.

Boala Crohn: diagnostic

Diagnosticul bolii nu este totdeauna uşor şi adesea el se facă fie intraoperator (cu ocazia unei intervenţii pentru o complicaţie), fie cu ocazia unei complicaţii cum ar fi o fistulă digestivă. Mijloacele de diagnostic nu sunt totdeauna la îndemână peste tot (cum ar fi colonoscopia totală cu ileoscopia), ceea ce explică adesea pierderea diagnostică încă mare.

Diagnosticul se bazează în primul rând pe endoscopie cu biopsie. Se vor descoperi leziuni aftoide, ulceraţii adânci, lineare, aspect al mucoasei în „piatră de pavaj”- ulceraţiile în mucoasa inflamată vor împărţi mucoasa sub aspectul unui pavaj, cu prezenţa unor zone de stenoză inflamatorie. Aceste leziuni pot fi în ileonul terminal, colon, dar şi în esofag sau duoden. Deci, se vor folosi colonoscopia totală cu evaluarea ileonului terminal, dar şi gastro-duodenoscopia.

Biopsia este obligatorie, ea relevând aspectul inflamator transmural (deosebit de aspectul din RUH) de tip granulomatos. Prezenţa ulceraţiilor profunde, a fibrozei, fisurilor este regula.

Examinarea radiologică, mai puţin fidelă, este utila acolo unde endoscopia nu este accesibilă. Se poate utiliza irigografia cu reflux ileal, sau enteroclisma (administrare de bariu prin sonda duodenală) pentru a demonstra leziunile ileonului terminal sau chiar bariu pasaj, cu urmărire la 1, 2, 3 şi 4 ore. Aspectul patologic: „pietre de pavaj” în ileonul terminal, prezenţa unor zone de stenoză şi dilatare supraiacentă, prezenţa de fistule.

Enterocapsula reprezintă cea mai nouă achiziţie diagnostică pentru evaluarea intestinului subţire. Capsula, de dimensiunile unei capsule de medicament, se înghite şi transmite imagini din tubul digestiv cu ajutorul unui sistem cordless. Preţul unei singure capsule de unică folosinţă este de aproximativ 500 Euro, dar fidelitatea imaginilor achiziţionate este foarte bună. Nu este indicată folosirea capsulei endoscopice în suspiciunea de stenoză digestivă, din cauza riscului de impactare a acesteia. Enterocapsula poate releva leziuni de mici dimensiuni din zone altfel neexplorabile de intestin subţire.

Examinarea ecografică transabdominală va releva îngroşarea peretelui intestinal în zona de inflamaţie, putând astfel evalua extinderea zonei afectate. Se pot evalua zonele de stenoză şi dilatare, prezenţa unor eventuale complicaţii, ca perforaţia, fistulele. Necesită un examinator dedicat, cu experienţă în domeniul ecografiei digestive.

Entero CT sau EnteroRMN sunt metode moderne care evidenţiază afectarea jejuno-ileală.

Boala Crohn: tratament

În faza acută a bolii, se începe cu prednison, iar tratamentul cronic al BC se va efectua cu azatioprina, 2-3 mg/kg corp/zi, pe o perioadă indelungată. În formele severe de BC, în special cele fistulizante, se indică un tratament cu medicaţie antiTNF (Tumor Necrosis Factor).

Controlul diareei se poate face cu imodium sau codeină.

Tratamentul chirurgical se adresează în special complicaţiilor, cum ar fi stenozele segmentare sau perforaţiile sau formelor neresponsive la terapia medicamentoasă. Intervenţiile pot fi rezecţii segmentare cu anastomoză sau, mai rar, colectomia cu anastomoză ileorectală sau panproctocolectomia cu ileostomie (în formele recidivante severe şi invalidizante). Uneori se încearcă procedee endoscopice de recalibrare a stenozelor (dilatare cu balonaş). După rezecţii segmentare, terapia prelungită cu mesalazină sau imuran poate preveni recidivele sau poate să remită puseele.

Există două strategii terapeutice:

Step up – constă în începerea terapiei cu corticoterapie, iar în caz de insucces (corticorezistenţă) sau corticodependenţă, se trece la terapia cu anti-TNF (Infliximab sau Adalimumab). Infliximabul se administrează ca perfuzii i.v., pe când Adalimumabul se administrează subcutan. Se începe cu o terapie de atac şi apoi de întreţinere.

Step down constă din începerea cu terapiei antiTNF, iar întreţinerea se poate face cu Imuran.

Pe de altă parte, studii clinice importante, au arătat că asocierea antiTNF cu Imuran are rezultate superioare faţă de monoterapie. Avantajul terapiei antiTNF îl reprezintă „vindecarea mucosală”, ceea ce reprezintă un nou standard al terapiei în boala Crohn.

Înaintea începerii terapiei antiTNF, va trebui căutată expunerea anterioară la bacilul tuberculos, existând riscul reactivării acestei afecţiuni.

Sursa: Gastroenterologie şi hepatologie, Iona Sporea, Adrian Goldiş, Editura Victor Babeş, Timişoara, 2012

Foto: 123rf.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Tags: boala Crohn diagnostic simptome tratament

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică

Cel mai nou articol Video:

Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”

Boala Crohn: simptome, diagnostic, tratament

Semnele clinice tipice sunt:

Boala Crohn: diagnostic

Boala Crohn: tratament

Există două strategii terapeutice:

Cautare