Boala Meniere: cauze, simptome, complicații, diagnostic, tratament

Descriere generala

Boala Meniere este o afectiune a urechii interne manifestata prin episoade spontane de vertij insotite de scadere de auz, de tinitus si de senzatie de plenitudine sau presiune la nivelul urechii. De obicei, afectarea este unilaterala. In cele mai multe cazuri afecteaza persoanele cu varste intre 40 si 50 ani, dar poate surveni la orice varsta.

Cauze bolii Meniere

Cauza bolii Meniere nu este foarte bine definita. Este incriminata o modificare a volumului, presiunii sau compozitiei chimice a lichidului de la nivelul urechii interne (endolimfei).

Principala modificare patologica consta intr-o crestere a volumului endolimfatic cu distensia sistemului endolimfatic-hidrops endolimfatic.

Boala Meniere – Simptome

– episoade recurente de vertij – vertijul este o senzatie asemanatoarei celei pe care o persoana o experimenteaza cand se invarte rapid de cateva ori. Vertijul se instaleaza brusc si poate dura de la 20 de minute la cateva ore, uneori ajungand pana la 24 de ore. Vertijul intens se insoteste de senzatie de greata si de varsaturi;

– scadere de auz. La inceput, scaderea de auz este doar in timpul episodului vertiginos. Pe masura avansarii bolii, cei mai multi pacienti prezinta un grad mai mic sau mai mare de scadere permanenta de auz;

– tinitus – perceptia unui sunet in ureche;

– senzatia de plenitudine auriculara

Un episod tipic incepe cu senzatie de plenitudine la nivelul urechii, cu tinitus care creste in intensitate urmat apoi de scadere de auz si vertij cu greata si varsaturi repetate. Dupa un timp ce de obicei variaza intre 20 de minute si cateva ore, manifestarile incep sa scada in intensitate.
Severitatea, intensitatea diferitelor manifestari si frecventa episoade lor variaza.

Boala Meniere – tratament

Din punctul de vedere al tratamentului, exista atat metode conservatoare, cat si metode mai agresive. Printre cele conservatoare se numara: utilizarea unei diete cu continut redus de sodiu, administrarea de diuretice, de hidroclorura de betahistina.

Este folosita de asemenea terapia de reabilitare vestibulara. In timpul unui atac se utilizeaza o combinatie medicamentoasa cu rolul de a diminua vertijul, greata si varsaturile.

Exista de asemenea si tehnici mai agresive cum ar fi labirintectomie chimica, ce consta in distrugerea labirintului prin injectarea la nivelul urechii a unui antibiotic aminoglicozidic ce este ototoxic (gentamicina).

Un alt tratament mai agresiv mai putin folosit in prezent il reprezinta chirurgia cu rol de a scadea presiunea din urechea interna sau cu rol de a distruge urechea interna sau nervul vestibular, astfel incat impulsurile legate de echilibru sa nu se mai transmita catre creier.

Complicatii

Episoadele de vertij survin de o maniera imprevizibila si interfera cu activitatea desfasurata in momentul in care apar. Pe termen lung, se poate instala o scadere permanenta de auz.

Avand in vedere prezenta vertijului ca manifestare in cadrul a numeroase afectiuni medicale, neurologice si ORL si tinand cont de gama larga de interpretari atribuita de pacienti notiunii de vertij, pacientii cu vertij trebuie sa se adreseze atat medicului internist, cat si neurologului si specialistului ORL.