Angina pectorală instabilă: cauze, simptome, tratament

Ce este angina pectorală instabilă

Angina pectorală instabilă este definită ca fiind acea durere puternică în piept survenită brusc, de regulă în repaus, dar poate apărea şi în timpul efortului fizic sau ca urmare a unui eveniment stresant. Această durere creşte în intensitate şi nu cedează nici măcar după administrarea de nitroglicerină, semnalând o problemă gravă la nivelul inimii.

Spre deosebire de angina pectorală stabilă, forma instabilă este mult mai periculoasă, deoarece riscul de aritmie cardiacă, insuficienţă cardiacă şi infarct este mult mai crescut. De aceea, angina pectorală instabilă este considerată o urgenţă medicală cu potenţial fatal şi trebuie tratată în consecinţă, cât mai rapid cu putinţă.

Cea mai frecventă cauză a anginei pectorale instabile este fluxul sangvin redus la nivelul inimii, ca urmare a rigidizării arterelor coronare, care se pot contracta sau rupe din cauza depozitelor întărite de grăsime (plăcile de amiloid) – această afecţiune purtând numele de ateroscleroză.

Angina pectorală instabilă: simptome

Angina pectorală instabilă se manifestă printr-o durere sau senzaţie de presiune în piept apărută brusc, în repaus sau la efort, care creşte în intensitate şi poate iradia spre mandibulă, umărul stâng sau zona cervicală. De asemenea, durerea în piept poate fi însoţită de simptome precum:

• Greaţă
• Anxietate
• Transpiraţii reci
• Paloare
• Respiraţie dificilă (dispnee – lipsa bruscă de aer)
• Bătăi lente (bradicardie) sau rapide (tahicardie) ale inimii
• Oboseală nejustificată
• Ameţeală
• Slăbiciune
• Senzaţie de leşin (sincopă)

Angina pectorală instabilă: cauze

Principala cauză a unui episod anginos instabil este blocarea parţială sau completă a unei artere cu un cheag de sânge. Aceste cheaguri de sânge se formează ca urmare a tulburărilor de coagulare a sângelui survenite pe fondul existenţei unei boli coronariene (ateroscleroză).

De cele mai multe ori, ateroscleroza este o consecinţă a nivelului crescut de colesterol din sânge, dar poate fi favorizată şi de fumat, obezitate, hipertensiune, vârstă (angina pectorală instabilă apare cu precădere după vârsta de 45 de ani la bărbaţi şi după 55 de ani la femei), diabet, hiper sau dislipidemie, sedentarism, apnee de somn sau moştenirea genetică (cum este, de exemplu, hipercolesterolemia familială).

Ca urmare a îngustării şi rigidizării arterelor, fluxul sangvin are de suferit şi, astfel, inima nu mai primeşte oxigen şi substanţe nutritive, motiv pentru care apare durerea specifică la nivelul pieptului.

Angina pectorală instabilă: diagnostic

Primul pas pentru stabilirea diagnosticului de angină pectorală instabilă este măsurarea tensiunii arteriale.

În funcţie de rezultate, medicul poate decide efectuarea altor teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului, precum: analize de sânge (creatinkinaza, troponina), electrocardiograma, ecocardiografia, testul ECG de stres, angiografia CT sau cateterizarea cardiacă (aceasta stabileşte cu certitudine locul în care este blocată o arteră).

O investigaţie aparte numită angiografie coronariană este frecvent utilizată pentru confirmarea diagnosticului de angină pectorală instabilă, deoarece permite vizualizarea în detaliu a arterelor coronariene şi eventualele blocaje ale acestora.

Angina pectorală instabilă: tratament

Tratamentul anginei pectorale instabile diferă în funcţie de rezultatele obţinute în urma investigaţiilor, de severitatea simptomelor, precum şi vârsta sau starea generală de sănătate a pacientului.

Printre medicamentele care sunt frecvent recomandate pentru restabilirea circulaţiei sangvine în astfel de situaţii se numără aspirina, heparina sau clorpidogrelul. De asemenea, pot fi recomandate medicamente care ameliorează simptomele anginei, cum ar fi antihipertensivele, statinele, antianxioliticele sau antiaritmicele (metoprolol, amiodaronă, chinidină, sulfat de magneziu etc.).

Dacă există un blocaj la nivelul arterelor, medicul poate recomanda intervenţii mai invazice, precum angioplastia cu balon şi montarea unui sten pentru a menţine deschisă artera respectivă sau, în cazurile foarte grave, bypassul coronarian – această intervenţie de revascularizare constă în recoltarea unei vene sau a unei artere sănătoase din altă parte a corpului şi grefarea acesteia pe artera afectată, restabilindu-se astfel fluxul sangvin către inimă.

Pentru prevenirea acestei afecţiuni, pot fi luate o serie de măsuri simple care vizează stilul de viaţă şi care presupun: regim alimentar sănătos, evitarea stresului, mişcare zilnică, scădere în greutate, menţinerea colesterolului în limitele normale şi renunţarea la fumat.

Autor: Paula Rotaru

Surse: heart.org, healthline.com