Dietă boli de inimă – câtă sare şi ce grăsimi sunt permise

Deşi prevalenţa bolilor cardiovasculare este ridicată şi există foarte multe informaţii despre prevenţie dar şi despre regimul de viaţă al pacienţilor diagnosticaţi cu boli cardiovasculare, majoritatea celor care tocmai au aflat că au inima bolnavă suferă un şoc şi sunt pierduţi printre atât de multe informaţii noi.

Pur şi simplu unii pacienţi ai secţiilor de boli cardiovasculare nu pricep de unde să înceapă cu schimbările şi de ce sunt necesare. Specialiştii le spun că trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă (odihnă optimă, mişcare, reducerea stresului), să nu (mai) fumeze, şi să aibă o dietă săracă în sare, săracă în grăsimi animale şi săracă în zahăr.  Despre dieta bolnavilor de inimă ne dă explicaţii dr. Oana Gheorghe Fronea, medic specialist cardiolog.

Dieta în bolile de inimă – 3,5 g de sare pe zi

Nu mai consumăm deloc sare sare dacă am primit un diagnostic din sfera bolilor cardiovasculare? ”Din contră, sarea are rolul său benefic în funcţionarea normală a organismului. Excesul de sare însă este cel de care trebuie să ne ferim”, explică dr. Oana Gheorghe Fronea. Recomandările ghidului European de prevenţie a bolilor cardiovasculare recomandă ca aportul zilnic în cazul persoanelor sănătoase să nu depăşească 5 g sare/zi. Ce recomandări sunt pentru bolnavii de inimă? ”În cazul pacienţilor hipertensivi aportul de sare trebuie redus suplimentar până la maxim 3,5 g sare/zi (dieta hiposodată) fiind binecunoscută relaţia direct proporţională între aportul zilnic de sare şi creşterea valorilor tensionale” a mai adăugat medicul cardiolog. În cazul pacienţilor cu insuficienţa cardiacă – condiţie în care organismul este „setat” să reţină seara şi apă, este de asemenea recomandată dieta hiposodată şi chiar desodată în unele cazuri (când pacienţii prezintă un exces de volum linichidian în organism ce nu mai poate fi controlat cu ajutorul medicamentelor diuretice).
Românii sunt cunoscuţi pentru incidenţa bolilor de inimă dar şi pentru faptul că mănâncă sărat. ”Conform rezultatelor studiului epidemiologic naţional SEPHAR III, adulţii din România consumă în medie 12 g sare/zi, cantitate ce este dublă faţă de cea recomandată pentru dieta unui om sănătos” a mai explicat dr. Fronea-Gheorghe.

Recomandări

Ecocardiografia transtoracică şi alte 4 teste cardiologice explicate

Transaminazele: ce sunt şi de ce ar trebui să faci aceste analize

Dieta în bolile de inimă – de ce grăsimile în exces dăunează inimii

”Excesul de grăsimi poate dăuna inimii – sănătăţii cardiovasculare prin stimularea procesului de ateroscleroză” spune specialistul cardiolog.
Însă mai importantă decât cantitatea totală de grăsimi pe care o consumăm este tipul de grăsimi consumate. Există grăsimi bune şi grăsimi rele. ”Grăsimile bune” sunt cele cu conţinut crescut în acizi graşi polinesaturaţi în timp ce ”grăsimile rele” sunt cele cu conţinut crescut în, colesterol,  acizi graşi saturaţi şi grăsimi trans” completează dr. Fronea-Gheorghe.

Dieta în bolile de inimă – grăsimi ce dăunează inimii

Acizii graşi polinesaturaţi pot fi împărţiţi în două subgrupe: acizi graşi Omega-6 , în principal din alimente vegetale, şi acizi graşi Omega-3, în principal din uleiuri şi grăsimi de peşte.
Care dintre aceşti acizi graşi nu sunt de folos inimii?
”Acizii graşi trans sunt deosebit de dăunători datorită impactului lor nefavorabil determinând creşterea colesterolului total şi scăderea HDL-C. Aceşti acizi graşi sunt formaţi în timpul procesării industriale a grăsimilor (de exemplu  în margarină, şi produse de panificaţie de tipul foetajelor), precum şi în timpul prăjirii alimentelor” a mai completat medicul. A se evita deci alimentele prăjite, produsele de patiserie şi a nu se consuma margarină.

Dieta în bolile de inimă – atenţie la calorii

Un alt pericol al grăsimilor din alimentaţie derivă din capacitatea calorică a acestor alimente. ”Grăsimile sunt o foarte bună sursă de energie pentru organism. Excesul de lipide va genera un exces caloric care poate duce, mai ales în cazul persoanelor sedentare, către obezitate care la rândul său va avea un impact negativ asupra sănătăţii cardiovasculare” atrage atenţia cardiologul.

Dr. Oana Fronea-Gheorghe, medic specialist cardiolog