Sincopa cardiacă: simptome, tratament,

Sincopa cardiacă este termenul utilizat de medici pentru a descrie leşinul, adică pierderea temporară şi bruscă a conştienţei, care poate dura de la câteva secunde până la câteva minute, urmată de recuperarea spontană. Principala cauză a sincopei cardiace este absenţa oxigenării creierului sau diminuarea aportului sangvin la nivel cerebral, ca urmare a mai multor factori, precum infarct sau dereglări ale ritmului cardiac.

Spre deosebire de sincopa de cauză reflexă, care este cel mai des întâlnită, sau de cea noncardiacă, sincopa cardiacă apare îndeosebi în rândul persoanelor vârstnice, mai ales bărbaţi, şi este asociată cu o morbiditate şi mortalitate mai crescute.

Sincopa cardiacă poate fi consecinţa unei afecţiuni cardiovasculare, a cardiomiopatiei, aritmiei, stenozei mitrale, emboliei pulmonare, stenozei aortice sau a disfuncţiilor valvulare. Categoria de risc cel mai expusă la apariţia sincopei cardiace este cea formată din persoanele care au antecedente cardiace. Principalele simptome care pot ascunde o afecţiune cardiacă sunt: durerea toracică, dispneea la efort sau în repaus, migrenele, tusea, palpitaţiile, ameţeala, lipsa poftei de mâncare, greaţa şi oboseala.

Sincopa cardiacă: simptome

Sincopa de natură cardiacă debutează brusc, de obicei fără simptome, dar există situaţii când poate fi precedată de următoarele semne:

• Respiraţie scurtă şi greoaie
• Palpitaţii sau puls diminuat
• Durere, presiune sau senzaţie de constricţie la nivelul pieptului
• Paloare
• Ameţeală
• Îngustarea câmpului vizual şi vedere înceţoşată
• Greaţă
• Transpiraţii reci sau senzaţie de căldură excesivă în corp
• Căscatul excesiv
• Pupile dilatate
• Senzaţie de amorţeală
• Tremurături
• Durere puternică de cap
• Slăbiciune musculară

Astfel de simptome pot apărea însă cu puţin timp înainte de instalarea propriu-zisă a sincopei cardiace, de obicei de ordinul secundelor. Multe persoane care se ştiu cu probleme cardiace pot recunoaşte aceste semne şi pot lua măsuri pentru a evita pierderea cunoştinţei şi căderea, prin aşezarea pe scaun şi ridicarea picioarelor la un unghi de 45 de grade faţă de nivelul inimii, pentru a permite astfel circulaţia sângelui către organele vitale.

Cauze

Principala cauză a sincopei cardiace este, aşa cum îi spune şi numele, existenţa unei afecţiuni cardiovasculare. Aceste afecţiuni includ:

• Boala coronariană arterială
• Angina pectorală
• Infarctul miocardic acut
• Disfuncţiile ventriculare
• Insuficienţa cardiacă
• Cardiomiopatia dilatativă sau hipertrofică
• Defectele congenitale ale inimii (de exemplu, sindromul William)
• Bolile ereditare ale sistemului electric al inimii (de exemplu, sindromul QT sau sindromul Brugada)
• Bolile vasculare inflamatorii (de exemplu, sindromul Kawasaki)
• Miocardita
• Stenoza aortică, mitrală sau pulmonară
• Embolismul pulmonar

Diagnostic

Diagnosticul de sincopă cardiacă se stabileşte de un medic cardiolog, pe baza unor analize precum:

• Teste de sânge care pot depista diverse afecţiuni asociate cu fenomenul de sincopă cardiacă, precum anemia, hipotiroidismul, hipoglicemia, deshidratarea, dezechilibrul electrolic etc.
• Electrocardiograma
• Monitorizare Holter (electrocardiograma pe 24 de ore)
• Ecocardiograma transtoracică
• Studii electrofiziologice intracardiace – acestea presupun electrostimularea şi monitorizarea pacientului, pentru depistarea eventualelor tulburări cardiace
• Testul la stres – poate depista tahicardia indusă prin efort fizic şi ischemia cardiacă
• Scanarea craniană tomografică – indicată în cazul pacienţilor care prezintă deficite focale sau care s-au lovit la cap în cădere

Sincopa cardiacă: tratament

Tratamentul sincopei cardiace vizează afecţiunea care stă la baza acesteia. Prin urmare, un tratament eficient se va institui abia după descoperirea cauzei sincopei cardiace. Posibilele tratamente pot include:

• medicamente pentru reglarea tensiunii arteriale sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
• intervenţie chirurgicală (pentru tratarea disfuncţiilor valvulare)
• ablaţie prin cateter cu radiofracvenţă (pentru tratarea aritmiei)
• inserarea unui stimulator cardiac (un dispozitiv medical care emite impulsuri electrice, cu scopul de a regularize bătăile inimii)

Important – dacă prezinţi simptome specifice debutului unei sincope cardiace, menţionate mai sus, aşază-te pe scaun sau întinde-te pe canapea, cu picioarele elevate deasupra nivelului inimii, pentru a preveni căderea şi pentru a permite astfel circulaţia sângelui către creier. Acest gest poate preveni un episod de sincopă, dar şi eventuale complicaţii provocate de contactul cu solul (leziuni la nivelul capului, mâinilor, picioarelor etc.)

Dacă simptomele nu se ameliorează şi simţi în continuare că eşti pe punctul să leşini, sună de urgenţă la 112 sau roagă o persoană să te conducă la o unitate spitalicească. Sub nicio formă, nu te urca la volan dacă prezinţi simptome specifice leşinului!

În cazul în care observi că o persoană este pe punctul să leşine, ajut-o imediat să se aşeze pe un scaun şi înlătură obiectele vestimentare care i-ar putea obstrucţiona respiraţia (eşarfă, fular, cravată etc.). Dacă persoana respectivă leşină şi nu îşi recapătă conştienţa în 1-2 minute, apelează de urgenţă la 112. Până la sosirea ambulanţei, poziţionează capul persoanei leşinate într-o parte şi asigură-te că respiră.

Prevenţie

Sincopa cardiacă poate fi prevenită prin tratamentul eficient al afecţiunii de bază. Prin urmare, se recomandă respectarea tratamentului indicat de medic în cazul unei afecţiuni cardiace şi controalele medicale periodice.

De asemenea, se impun anumite măsuri care pot reduce riscul de afecţiuni cardiovasculare şi, implicit, pe cel de sincopă cardiacă. Acestea includ: renunţarea la fumat, evitarea deshidratării, alimentaţia cu conţinut redus de colesterol şi sare, bogată în fructe şi legume proaspete, cereale integrale, acizi Omega 3 şi produse lactate cu conţinut redus de grăsime, exerciţiile fizice zilnice, consumul moderat de alcool şi menţinerea unei greutăţi corporale normale.

Surse: patientcareonline.com, healthline.com, mayoclinic.org, hrsonline.org, icm-mhi.org

Autor: Paula Rotaru