Când apare menopauza, cum se manifestă şi cu ce se tratează bufeurile

Menopauza este o etapă din viaţa femeii când ovarele încetează să mai producă estrogen şi progesteron, cei doi hormoni care asigură fertilitatea. De asemenea, menopauza înseamnă încetarea ciclului menstrual.

O femeie intră oficial la menopauză abia după 12 luni consecutive în care nu a mai avut nicio menstruaţie. Aşadar, o femeie aflată la menopauză nu mai poate rămâne însărcinată.

La ce vârstă apare menopauza

De regulă, vârsta medie la care o femeie intră la menopauză este de 51 de ani. Majoritatea femeilor ajung la menopauză între vârste de 45 şi 55 de ani.
Acest proces poate debuta însă şi mai devreme, uneori sub vârsta de 40 de ani – mai ales la fumătoare (femeile care fumează pot intra cu doi ani mai devreme la menopauză în comparaţie cu nefumătoarele), la cele care suferă de anumite afecţiuni sau care au fost supuse unor intervenţii chirurgicale, caz în care menopauza este considerată prematură, chirurgicală sau indusă. Uneori, menopauza se poate instala, din contră, mai târziu, uneori chiar şi la vârsta de 60 de ani.

Menopauza are şi o componentă ereditară. Altfel spus, o femeie a cărei mamă a intrat la menopauză la vârsta de 53 de ani, de exemplu, va intra, la rândul ei, la menopauză, la o vârstă apropiată.

Rasa, vârsta la care a apărut prima menstruaţie (menarha), folosirea de anticoncepţionale sau de medicamente pentru creşterea fertilităţii nu sunt factori care pot influenţa instalarea menopauzei.

Factori care pot creşte riscul de menopauză prematură

Anumite condiţii medicale sau intervenţii chirurgicale pot influenţa vârsta la care se instalează menopauza. Acestea includ:

• Eliminarea pe cale chirurgicală a ovarelor (ovarectomia) – este o intervenţie indicată în caz de abces la nivelul trompelor uterine, endometrioză, chisturi ovariene, torsiune de ovar, risc crescut de cancer de sân sau ovarian. În această situaţie, menopauza survine imediat după intervenţie şi poartă numele de menopauză chirurgicală.
• Chimio- sau/şi radioterapia – menopauza poate surveni în timpul tratamentului sau după terminarea acestuia
• Insuficienţa ovariană prematură – constă în pierderea/diminuarea funcţiei normale a ovarelor (cea de a produce cantităţi normale de estrogen) înainte de vârsta de 40 de ani. Deşi mai este numită şi menopauză prematură, insuficienţa ovariană prematură este diferită de aceasta. Femeile cu insuficienţă ovariană prematură pot avea menstruaţii neregulate sau ocazionale şi pot rămâne însărcinate.  Nu toate femeile care prezintă insuficienţă ovariană intră la menopauză.

Cum se manifestă menopauza

Principalul simptom al menopauzei este absenţa menstruaţiei, dar există şi alte manifestări specifice, care pot fi mai uşoare sau mai severe, în funcţie de fiecare femeie, şi care constau în:

• Scăderea libidoului
• Bufeuri (valuri de căldură) ce pot dura între 30 de secunde şi 10 minute
• Transpiraţii nocturne
• Ritm cardiac accelerat
• Dureri de cap
• Schimbări frecvente de dispoziţie
• Uscăciune vaginală
• Iritaţii şi mâncărimi în zona genitală
• Creştere în greutate
• Durere în timpul actului sexual (dispareunie)
• Insomnie
• Oboseală
• Incontinenţă urinară
• Infecţii recurente ale tractului urinar
• Tulburări de memorie
• Apariţia acneei şi accentuarea ridurilor
• Apariţia unor fire de păr deasupra buzei superioare, pe abdomen, piept sau bărbie

Cu ce se tratează bufeurile şi alte simptome la menopauză

Simptomele menopauzei pot fi ameliorate cu tratamente diverse, la recomandarea medicului, dar şi în funcţie de severitatea simptomelor sau de preferinţele fiecărei femei. Aceste tratamente pot conta în:

• Terapie de substituţie hormonală cu estrogen şi progesteron – ameliorează bufeurile şi uscăciune vaginală. Studiile arată însă că acest tratament poate creşte riscul de cancer de sân sau de endometru, afecţiuni hepatice, accident vascular şi infarct, în special în cazul femeilor cu vârsta peste 60 de ani.
• Contraceptive orale – acestea pot ameliora bufeurile şi previn sângerările menstruale neregulate, dar sunt indicate doar la perimenopauză, adică înaintea instalării menopauzei.
• Creme şi loţiuni topice non-hormonale pentru ameliorarea uscăciunii vaginale însoţită de mâncărimi şi iritaţii, dar şi pentru prevenirea disconfortului şi a durerii din timpul actului sexual
• Antidepresive şi alte medicamente – inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei  (venlafaxina, paroxetina, desvenfalaxina, citalopramul, escitalopramul) pot ameliora bufeurile, dar pot reduce libidoul. Anticonvulsivante precum gabapentina sau clonidina pot reduce frecvenţa bufeurilor, dar, de asemenea, pot prezenta şi reacţii adverse, motiv pentru care se recomandă precauţie în administrarea acestora.

Remedii naturale pentru ameliorarea simptomelor la menopauză

Diverse suplimente ar putea ajuta la ameliorarea bufeurilor şi a altor simptome specifice menopauzei, însă eficacitatea acestora nu a fost dovedită ştiinţific, motiv pentru care trebuie cerută întotdeauna opinia medicului înainte de a lua o decizie în acest sens.

Astfel de remedii naturale includ:

• Suplimente cu vitamina E
• Cohoş negru (black cohosh)
• Comprimate cu fitoestrogeni
• Dong quai (ginsengul feminin sau angelica chinezească)
• Ulei de luminiţa nopţii (evening primrose)
• Ceai de Ginseng
• Extract de kava
• Extract de ignamă sălbatică (wild yam)
• Extract de trifoi roşu (red clover)
• Tinctură de lemn dulce
• Ceai de mielărea (Vitex agnus-castus)

Alimentaţia la menopauză

Chiar dacă simptomele menopauzei nu pot fi prevenite, există soluţii pentru a evita factorii ce le pot agrava, cum ar fi: evitarea stresului, a cofeinei, a alcoolului, renunţarea la fumat, purtarea de haine lejere. Exerciţiile fizice zilnice (mersul pe jos, înotul, ciclismul, dansul etc.) pot ajuta, de asemenea, la ţinerea sub control a simptomelor menopauzei. Şi respiraţia profundă este o soluţie pentru ameliorarea bufeurilor.

Citeşte şi Mihaela Bilic: reguli de nutriţie pentru perioada de menopauză!

Un rol foarte important în evitarea agravării simptomelor la menopauză îl are însă alimentaţia. Aceasta presupune:

• Consum de alimente bogate în calciu, fier, fibre şi isoflavone (soia, fructe, legume cu frunze verzi)
• Evitarea alimentelor grase, prăjite
• Limitarea consumului de alimente bogate în sare sau zahăr
• Consumul ridicat de lichide

Autor: Paula Rotaru

Surse: menopause.org, webmd.com, medicinenet.com