Un cancer vulvar este o tumora maligna de tip epidermoid in 90% cazuri si se dezvolta la nivelul diferitelor structure ale vulvei. Tumorile maligne vulvare insumeaza in anumite statistici 5% din totalul tumorilor genitale maligne la femeie, desi intre 1990 si 2005 incidenta a crescut prin cresterea expunerii la infectia cu papillomavirus (HPV) tipurile 16 si 18.In ceea ce priveste grupa de varsta afectata, intre 40 si 49 de ani se poate diagnostica cancerul in situ (stadiul 0) in timp ce intre 65-70 ani, cancerul diagnosticat este de obicei invaziv.
Factorul cauzal ramane necunoscut, desi au fost depistate tipuri de HPV 16 si 18 in 40% din cazuri de cancer scuamos vulvar.
-Varsta – pacientele sunt de obicei in perioada de menopauza sau post menopauza, cand din cauza carentelor hormonale, creste prevalenta starilor precanceroase vulvare: leucoplazie, kraurozis, boala Paget vulvara, lichen scleros etc.
– Istoric personal de: condiloame vulvare, herpes genital, molluscum contagiosum, boala venerica granulomatoasa.
– Paciente tratate pentru cancer de col uterin
– Unele studii constata prevalenta crescuta la fumatoare, utilizatoarele de spray-uri deodorante, lenjerie de nylon, persoanele care lucreaza cu insecticide (pentru cele ce lucreaza in agricultura) sau fac tratamente imunosupresive (in boli autoimune).
Observatie: Hipertensiunea, diabetul, obezitatea, desi au fost incriminate de unii autori, nu par sa creasca riscul de cancer vulvar.
Pacienta, de obicei la menopauza sau postmenopauza, cu istoric indelungat de senzatie de arsura vulvara, mancarime (prurit) vulvo-perineala, dificultati la contactul sexual, se prezinta de regula pentru prezenta unei tumori vulvare frecvent localizata la nivelul labiei mari, insotita, in formele ulcerate, de secretie sero sanguinolenta ce pateaza lenjeria.
Nu sunt utile intr-un prim timp pentru diagnostic, ci numai pentru aprecierea statusului biologic al pacientei .
Singura procedura ce se efectueza in scop diagnostic este BIOPSIATUMORALA cu examen histopatologic.
In functie de rezultat, pentru stadializarea bolii, se mai pot efectua: examenul citologic si colposcopia (uneori se asociaza cu alte cancere scuamoase), uretrocistoscopia, rectoscopia, limfografii, rezonanta magnetica pelvina, tomografii etc.
Pacienta la menopauza, postmenopauza, cu istoric de iritatie vulvara (prurit , leziuni displazice vulvare) prezinta la examenul local ginecologic :
– fie aspect de leziune alba –cenusie unica sau multipla plata sau proeminenta –in formele incipiente
– fie in stadii mai avansate excrescenta vulvara de dimensiuni variabile cu aspect papilomatos si consistenta ferma sau aspect de ulceratie dureroasa cu margini neregulate sangerande si baza infiltrata-localizarea frecventa este la nivelul labiilor mari
In functie de gradul invaziei, se pot palpa ganglionii inghinali ce in timp devin duri, lemnosi.
Diagnosticul se stabileste prin excizia biopsica a leziunii sub anestezie locala sau generala.
Tratamentul cancerului vulvar este in esenta CHIRURGICAL si se adapteaza stadiului bolii.
In stadiul 0 (carcinoma in situ) – excizia larga a leziunii este suficienta
In stadiul 1 (tumora sub 2 cm limitata la vulva ) se poate practica fie excizia locala radicala, fie vulvectomia radicala fara limfadenectomie.
Pectru stadiul 2 si 3 incipient, se practica fara rezerve operatia Basset (vulvectomie largita cu limfadenectomie inghino –femurala).
In stadiul 3 avansat si 4, tratamentul este individualizat si poate include chirurgie, radioterapie chimioterapie.
Supravietuirea la 5 ani variaza in functie de stadiu bolii.
Pentru stadiul 0 -100%, stadiul 1 intre 71-90%, stadiul 2 –intre 47-81 %, stadiu; 3 -32 % si stadiul 4 11 %.
Netratat, cancerul vulvar disemineaza pe mai multe cai :
– extindere locala din aproape in aproape la uretra, vezica urinara, perineu, anus, rect;
– diseminare limfatica cu prinderea ganglionilor inghinali, femurali, pelvini;
– diseminare hematogena la distanta –cu metastaze pulmonare, hepatice, osoase.
Complicatiile sunt dintre cele mai grave, de la crearea de fistule (vezico-vaginale, recto vaginale) la suprainfectii, septicemii, deces.
Desi nu este cunoscut cu certitudine factorul cauzal, totusi evitarea tuturor factorilor de risc asociati trebuie avuta in vedere.
In plus, femeile la menopauza si mai ales cele cu afectiuni vulvare cunoscute, trebuie monitorizate si tratate .
Efectuarea controlului ginecologic si a investigatiilor de specialitate, periodic.
Desi cancerul vulvar este situat intr-o zona accesibila, este depistat tardiv, cel mai frecvent din cauza faptului ca pacientele nu se adreseaza medicului ginecolog. Cu toate acestea, in ultimul timp, datorita mijloacelor multiple de informare a pacientelor si colaborarii stranse intre ginecolog –dermatolog, a crescut proportia de cazuri diagnosticate intr-un stadiu curabil.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.