Cancerul hepatic: cauze, simptome, tratament

Ce este cancerul hepatic

Ficatul este un organ cu rol foarte important pentru organism – ajută la înlăturarea toxinelor, contribuie la producţia de bilă, care sprijină digestia grăsimilor din alimente, şi este „depozitul” substanţelor nutritive, aşa cum este glucoza, care asigură un nivel optim de energie. Există numeroase cauze care pot contribui la transformarea celulelor hepatice normale, sănătoase, într-unele maligne. Printre cele mai comune cauze se numără hepatita B sau C, consumul excesiv de alcool, dar şi obezitatea.

Potrivit American Cancer Society, peste 40.000 de americani au primit diagnosticul de cancer hepatic în 2019. Dintre aceştia, aproape 30.000 sunt bărbaţi, iar restul femei. Se observă, aşadar, o predispoziţie a sexului masculin pentru cancerul hepatic, aspect care poate fi pus, cel mai probabil, pe seama consumului excesiv de alcool. Însă şi alimentaţia modernă – din ce în ce mai haotică, bogată în grăsimi, însoţită de lipsa de mişcare – este un factor de risc în apariţia acestei maladii.

Tipuri de cancer hepatic

În funcţie de vârsta pacientului, dar şi de tipul sau stadiul în care este descoperit, cancerul hepatic primar (care porneşte în ficat, nu de la alte organe învecinate) poate fi de mai multe feluri:

• Carcinom hepatocelular – este cea mai frecventă formă de cancer hepatic (apar în peste 75% din cazuri) şi se paote extinde la pancreas, colon, stomac etc. Cauza principala a acestei forme de cancer hepatic este alcoolismul.
• Colangiocarcinom – apare în ductele biliare ale ficatului şi survine în 10-20% din cazurile de cancer hepatic (citeşte şi despre cancerul veziculei biliare)
• Angiosarcom hepatic – este o formă mai rar întâlnită de cancer hepatic care debutează în vasele de sânge ale ficatului şi progresează extrem de rapid, astfel încât pacienţii sunt diagnosticaţi în stadii tardive ale bolii.
• Hepatoblastom – apare în majoritatea cazurilor la copii sub 3 ani. Depistată în stadii incipiente şi tratată corespunzător (operaţie şi chimioterapie), această formă de cancer hepatic prezintă o rată de supravieţuire ridicată, de peste 90%.

Cancerul hepatic: simptome

În stadiile de debut ale cancerului hepatic, majoritatea pacienţilor nu prezintă simptome îngrijorătoare, motiv pentru care boala poate evolua silenţios, până în stadii tardive, moment în care pot apărea manifestări precum:

• Durere sau disconfort abdominal
• Îngălbenirea pielii şi a albului ochilor (icter)
• Materii fecale deschise la culoare
• Greaţă, vărsături
• Vânătăi sau sângerări care apar cu uşurinţă
• Slăbiciune musculară
• Oboseală pronunţată
• Scădere nejustificată în greutate
• Umflarea abdomenului (ca urmare a acumulării de lichide în abdomen – ascită)
• Dureri lombare
• Mâncărimi ale pielii
• Febră
• Senzaţie de preaplin după o masă frugală
• Lipsa poftei de mâncare
• Umflarea picioarelor
• Creşterea în volum a ficatului (în partea dreaptă a corpului, sub coaste) sau a splinei (în partea stângă a corpului, sub coaste)
• Niveluri crescute de calciu sau colesterol
• Scăderea glicemiei

Cancerul hepatic: cauze

Chiar dacă nu se cunoaşte cu precizie cauza cancerului hepatic, specialiştii afirmă la unison că majoritatea cazurilor au legătură directă cu ciroza – o boală degenerativă gravp, care apare atunci când celulele sănătoase din ficat sunt deteriorate şi înlocuite cu ţesut cicatriceal. Ciroza este cauzată în principal de infecţiile cronice cu virusurile hepatitice B sau C şi de consumul excesiv de alcool.

Alţi factori care pot creşte riscul de ciroză şi, implicit, pe cel al cancerului hepatic sunt:

• Hemocromatoza (o boală ereditară în care organismul absoarbe şi stochează prea mult fier, în special la nivelul ficatului, ceea ce duce la hepatomegalie şi ciroză)
• Diabetul de tip 2
• Istoricul familial de cancer hepatic
• Expunerea pe termen lung la aflatoxine din alimente  – micotoxine produse de ciuperci din genul Aspergillus (mucegaiuri) prezente pe suprafaţa nucilor, seminţelor şi anumitor leguminoase (ovăz, nuci, porumb, soia, alune etc.)
• Imunitatea scăzută –  specifică persoanelor infectate cu HIV/SIDA
• Obezitatea
• Sexul şi vârsta – bărbaţii cu vârsta peste 50 de ani prezintă un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta cancer hepatic în comparaţie cu femeile
• Fumatul

Cancerul hepatic: diagnostic

Diagnosticul precoce al cancerului hepatic este esenţial pentru creşterea ratei de supravieţuire a pacienţilor. De aceea, este important să se acorde importanţă simptomelor îngrijorătoare, dar mai ales să se efectueze teste regulate de screening ce pot depista eventuale anomalii celulare la nivelul ficatului, astfel încât să se instituie cât mai rapid un tratament.

Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât rata de eficacitate a acestuia este mai ridicată, iar prognosticul – mai optimist. Iniţial, medicul va realiza un examen clinic complet, care include examinarea simptomelor fizice (abdomen umflat, tegumente galbene etc.) şi notarea istoricului medical şi familial.

Ulterior, dacă există suspiciunea de cancer hepatic, se vor recomanda mai multe analize specifice, precum:

• Teste de sânge
• Teste virale pentru depistarea virusurilor hepatitice B sau C
• CT sau IRM/RMN abdominal
• Biopsie hepatică
• Laparoscopie

Odată depistată zona cu probleme, extinderea tumorii şi tipul acesteia, medicul va stadializa boala, pentru a stabili astfel cea mai bună metodă de tratament. Cancerul hepatic este împărţit în 4 stadii de dezvoltare:

• Stadiul 1 – tumora este localizată la nivelul ficatului şi nu s-a extins la alte organe
• Stadiul 2 – există mai multe tumori mici atât în ficat, cât şi în vasele de sânge ale ficatului
• Stadiul 3 – există mai multe tumori mari care au ajuns la un vas de sânge major
• Stadiul 4 – cancerul a metastazat, adică s-a extins la organele sau ţesuturile învecinate ale ficatului

Cancerul hepatic: tratament

Chiar dacă este dificil de tratat, cancerul hepatic este vindecabil, mai ales dacă este descoperit în primele două stadii de evoluţie. Tratamentul cancerului hepatic variază în funcţie de dimensiunea, localizarea, numărul tumorilor, capacitatea organismului de a răspunde la tratament şi alte afecţiuni asociate.

Planul de tratament pentru cancerul hepatic poate include:

• Hepatectomie (rezecarea zonei afectate a ficatului – aceasta va creşte la loc, dar sănătoasă, deoarece ficatul are capacitatea extraordinară de a se regenera)
• Transplantul de ficat (se înlocuieşte integral ficatul bolnav cu un organ sănătos de la un donator compatibil – operaţia are succes numai dacă este făcută în stadiile 1, 2  sau 3 de evoluţie, când cancerul nu a metastazat la alte organe, şi numai dacă tumora are sub 5 cm; în caz contrar, potenţialele beneficii ale unui transplant nu depăşesc riscurile acestei proceduri şi se contraindică efectuarea acesteia)
• Ablaţia hepatică (se injectează în ficat substanţe care distrug celulele maligne)
• Chimioterapia sau radioterapia
• Terapiile moleculare ţintite
• Embolizare sau chemoembolizare (proceduri radio-chirurgicale prin care se introduce în interiorul tumorii milioane de microsfere încărcate cu o substanţă chimioterapică ce distruge tumora din interior)
• Terapii experimentale aflate în studii clinice sau care ameliorează simptomele, dar nu vindecă boala

Din păcate, rata de supravieţuire la 5 ani este destul de scăzută la majoritatea tipurilor de cancer hepatic, deoarece deseori sunt asociate cu ciroza, care este o afecţiune gravă, dar care nu prezintă simptome decât în stadii foarte avansate.

Rata de supravieţuire la 5 ani pentru cazurile de cancer care nu a metastazat este de 31%. Asta înseamnă că 31% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer hepatic vor supravieţui cel mai probabil 5 ani de la momentul diagnosticului, cu ajutorul tratamentului. Odată ce cancerul se extinde la ţesuturi învecinate, rata de supravieţuire scade la 11%, iar în cazul organelor – aceasta se reduce drastic, la doar 2%. Din fericire, screeningul periodic pentru cancer poate ajuta la depistarea timpurie a anomaliilor şi, astfel, rata de supravieţuire şi cea de eficienţă a tratamentului cresc semnificativ.

Cancerul hepatic: prevenţie

În comparaţie cu alte tipuri de cancere, cancerul hepatic are o rată redusă de supravieţuire, dar anumite măsuri pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta această maladie. În acelaşi timp, respectarea unor reguli simple ajută la depistarea precoce a problemelor de sănătate şi, implicit, la instituirea cât mai rapidă a unui tratament eficient.

Iată ce măsuri de prevenţie pot fi luate pentru a reduce pe cât posibil riscul de cancer hepatic:

• Evitarea sau consumul moderat de alcool
• Renunţarea la fumat
• Vaccinarea împotriva hepatitei B
• Folosirea prezervativului în timpul actului sexual pentru reducerea riscului de transmitere a hepatitei C
• Menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale
• Ţinerea sub control a glicemiei, tensiunii arteriale şi a colesterolului

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicinenet.com, healthline.com, medicalnewstoday.com