Chisturile renale simple sunt mici săculeţi rotunzi sau ovali umpluţi cu lichid, care se pot forma într-un rinichi sau în ambii, având dimensiuni diferite – pot fi cât un bob de mazăre sau cât o nucă. Deşi sunt inofensive în majoritatea cazurilor, chisturile renale simple pot creşte în volum, ceea ce duce la apariţia unor simptome deranjante. Trebuie reţinut însă că chistul renal simplu este diferit de rinichiul polichistic, o afecţiune genetică ale cărei simptome şi complicaţii sunt multe mai severe.
Se estimează că una din cinci persoane cu vârsta peste 50 de ani prezintă unul sau mai multe chisturi renale simple, vârsta înaintată (peste 50 de ani) şi sexul masculin fiind cei mai cunoscuţi factori de risc. În populația generală, incidența chistului renal este la o persoană din 10.
De cele mai multe ori, chistul renal simplu nu dă simptome, iar descoperirea acestuia are loc cu ocazia efectuării unui tomografii computerizare sau a unui test cu ultrasunete de rutină. Cu toate acestea, există situaţii când chistul renal simplu se poate manifesta prin:
Astfel de simptome apar cu precădere în cazurile în care chistul renal simplu creşte în dimensiuni ca urmare a unei infecţii, apasă pe organele învecinate sau pe anumite segmente osoase ori se poate sparge.
Cauza apariţiei chistului renal simplu nu este pe deplin cunoscută, dar vârsta înaintată ar putea fi un factor de risc, la fel şi sexul – bărbaţii au un risc de două ori mai mare de a dezvolta un chist renal simplu. De asemenea, este cunoscut faptul că un chist renal simplu creşte în dimensiuni odată cu înaintarea în vârstă, putându-şi dubla volumul într-un interval de 10 ani.
Chistul renal simplu poate fi diagnosticat cu uşurinţă prin intermediul investigaţiilor imagistice, precum CT, IRM sau test cu ultrasunete.
În majoritatea cazurilor, chistul renal simplu nu impune un anumit tratament, mai ales dacă pacientul nu prezintă simptome. Cu toate acestea, poate fi necesară efectuarea periodică a unei testări cu ultrasunete pentru a monitoriza evoluţia acestuia.
În cazul în care pacientul prezintă simptome dintre cele menţionate mai sus, medicul poate decide drenarea chistului respectiv prin intermediul scleroterapiei (însă riscul de recidivă este crescut) sau intervenţia chirurgicală laparoscopică de îndepărtare definitivă a acestuia.
Surse: niddk.nih.gov, kidney.org, webmd.com
Articol revizuit în 2022.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.