Comoţie cerebrală: simptome, tratament

O comoţie cerebrală este un sindrom survenit după o lovitură puternică în zona capului (traumatism cranio-cerebral), care se manifestă prin alterarea funcţiilor cerebrale sau pierderea temporară a conştienţei.

Multă lume consideră că o comoţie cerebrală presupune neapărat pierderea conştienţei, dar acest lucru nu se întâmplă în toate cazurile.

Sunt situaţii când o persoană cu comoţie cerebrală este conştientă, dar prezintă alte simptome care pot sugera o leziune cerebrală. Potrivit Centrelor pentru Diagnostic şi Control din Statele Unite, în perioada 2001-2009, peste 170.000 de tineri cu vârsta sub 19 ani au ajuns la serviciul de urgenţă ca urmare a unei contuzii cerebrale cauzate de diverse lovituri.

Sporturile de contact, cum este rugby-ul, boxul, fotbalul, artele marţiale, accidentele rutiere, căderea de pe bicicletă sau loviturile cu picioarele ori cu pumnul sunt cele mai frecvente cauze ale comoţiei cerebrale.

De cele mai multe ori, persoanele afectate nu îşi amintesc ce s-a întâmplat în momentele de dinainte şi de după lovitură şi pot fi confuze. De asemenea, memoria, reflexele, echilibrul şi comportamentul pot fi alterate. În cazul copiilor în special, comoţia cerebrală este foarte periculoasă, deoarece poate cauza tulburări de creştere, epilepsie şi alte complicaţii severe. De aceea este important să recunoaşteţi simptomele acestei afecţiuni, să vă adresaţi medicului dacă vi se pare ceva în neregulă şi să urmaţi sfaturile acestuia.

Comoţie cerebrală: simptome

Simptomele unei comoţii cerebrale pot apărea imediat după lovitură, la câteva ore, zile sau chiar după câteva săptămâni, în funcţie de zona lezată şi de impactul asupra acesteia.

Cel mai des întâlnite manifestări ale comoţiei cerebrale sunt:

• Tulburările de memorie
• Confuzia
• Lentoarea în gândire
• Ameţeala
• Vederea dublă sau înceţoşată
• Greaţă şi vărsături
• Sensibilitate la lumină sau la zgomote
• Tulburări de echilibru
• Reflexe încetinite
• Dureri de cap care persistă
• Dificultăţi de concentrare
• Iritabilitate
• Tulburări de coordonare
• Modificări ale dimensiunilor pupilelor
• Pierderea mirosului (anosmie) sau a gustului
• Mişcări anormale ale ochilor
• Ţiuit în urechi 
• Tulburări de somn
• Hemoragie nazală sau otoree
• Pierderea temporară a conştienţei
• Stare de comă, în cazurile severe

În cazul copiilor mici, simptomele cele mai evidente ale comoţiei cerebrale sunt:

• vărsăturile repetate
• iritabilitatea
• somnolenţa excesivă (hipersomnia)
• plânsul necontrolat
• pierderea echilibrului
• mersul nesigur
• crize dese de furie nejustificată (tantrum)
• pierderea aptitudinilor nou dobândite
• lipsa de interes pentru jucăriile preferate
• înfăţişarea uimită
• secreţiile neobişnuite din gură, nas sau urechi

Dacă lovitura la cap este foarte puternică, pot apărea complicaţii precum:

• Cefalee posttraumatică – se  manifestă prin dureri de cap care pot persista câteva săptămâni sau luni de la traumatism
• Vertij posttraumatic – este o senzaţie că totul se învârte în jurul tău, de ameţeală, care poate persista zile, săptămâni sau chiar luni după lovitura la cap
• Epilepsia posttraumatică – riscul de a dezvolta epilepsie după o comoţie cerebrală este dublu în primii cinci ani după traumatism
• Sindromul postcomoţie – este caracterizat de simptome precum probleme de concentrare, memorie, gândire, ameţeală, dureri de cap, depresie, anxietate sau sensibilitate la zgomot ori la lumină, care pot persista o perioadă îndelungată de la lovitură
• Efect cumulativ al loviturilor repetate la nivelul capului – persoanele care au suferit mai multe lovituri la cap de-a lungul vieţii prezintă un risc mai mare de a alterare sau oprire a funcţiilor vegetative
• Sindromul impactului secund – dacă la scurt timp după o lovitură puternică o persoană suferă o nouă comoţie cerebrală, există un risc crescut de inflamare a creierului (encefalită), care poate fi fatală

Intervenţia medicală la timp este vitală în cazul unei comoţii cerebrale, mai ales dacă lovitura este foarte puternică, deoarece riscul de apariţie a tulburărilor de mişcare, de învăţare sau de vorbire este crescut.

Cauze

Există mai multe modalităţi prin care poate avea loc o comoţie cerebrală. De cele mai multe ori, cauzele sunt reprezentate de:

• Lupte (lovituri cu picioarele, pumnii, palmele)
• Lovituri puternice cu un obiect dur
• Accidente de maşină
• Căderi de pe bicicletă sau de la înălţime
• Practicarea unor sporturi de contact sau cu risc mare de coliziune (rugby, box, hochei, snowboard, schi)
• Accidente la locul de joacă
• Tulburările de echilibru şi căderile (în special în cazul vârstnicilor)

Creierul este protejat într-o anumită măsură de traumele minore prin intermediul lichidului cerebrospinal în care pluteşte. Însă, în cazul aplicării unei forţe puternice, cum ar fi o lovitură violentă la cap şi la gât, sau al accelerării-decelerării bruşte (cum este cazul accidentelor auto), creierul se poate lovi de pereţii cutiei craniene, determinând astfel alterarea de scurtă durată a funcţiei cerebrale. Chiar dacă pierderea conştienţei este adesea principalul indiciu al unei comoţii cerebrale, există situaţii când acest simptom nu este obligatoriu, de aceea este necesar un consult medical.

Diagnostic

În cazul în care prezentaţi sau observaţi că o persoană are simptome ale comoţiei cerebrale, adresaţi-vă medicului neurolog pentru investigaţii amănunţite.
Acesta va efectua în primul rând un examen fizic, care constă în evaluarea istoricului medical şi familial, notarea simptomelor descrise de pacient, momentul şi contextul în care au apărut acestea.

Ulterior, medicul va efectua un examen clinic, care presupune examinarea aspectului general şi a zonei lezate, pentru a identifica eventuale vânătăi (echimoze), leziuni craniene sau cervicale, secreţii din ureche ori din nas. De asemenea, poate efectua teste neurologice pentru evaluarea vederii, auzului, a coordonării şi echilibrului, a memoriei, a învăţării, a reflexelor, a sensibilităţii sau rezistenţei corpului.

În urma observaţiilor notate şi pe baza scorului Glasgow, medicul poate decide efectuarea unor teste imagistice, precum tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM), în special în cazul în care pacientul prezintă simptome prelungite, peste 7 zile, ale unei comoţii cerebrale. Dacă pacientul prezintă crize de epilepsie ca urmare a unei lovituri puternice, se recomandă efectuarea unei electroencefalografii (EEG), examen care permite înregistrarea activităţii electrice spontane a neuronilor cortexului cerebral.

Comoţie cerebrală: tratament

Tratamentul comoţiei cerebrale depinde în primul rând de gravitatea simptomelor. Pentru ameliorarea durerilor de cap, medicul poate recomanda administrarea de acetaminofen – alte analgezice, precum ibuprofenul sau aspirina, sunt contraidnicate, deoarece cresc riscul de hemoragie. De asemenea, pot fi administrate antiemetice sau medicamente pentru ameliorarea senzaţiei de vertij, simptome specifice ale comoţiei cerebrale. Dacă traumatismul cranian a dus la apariţia unui cucui, se recomandă aplicarea unei pungi cu gheaţă pe acesta, care poate reduce inflamaţia şi durerea.

În al doilea rând, se recomandă repaus la pat, evitarea efortului fizic şi conducerea autovehiculelor sau mersul pe bicicletă în primele 24 de ore de la producerea incidentului sau chiar mai mult, dacă simptomele persistă.  De asemenea, este indicată limitarea activităţilor care presupun concentrare, cum ar fi cititul, privitul la TV, jocurile pe calculator sau alte activităţi care stimulează activitatea cerebrală.

Pe măsură ce simptomele se ameliorează, pacientul poate reveni treptat la activităţile obişnuite şi poate face mişcare de intensitate uşoară, cum ar fi mersul pe bicicleta staţionară, alergarea uşoară etc. Recuperarea completă survine, de regulă, în decursul a 7-10 zile (în 80-90% din cazuri), însă durerile de cap pot persista chiar şi 3-4 săptămâni după incident.

Consumul de alcool este contraindicat, deoarece îngreunează recuperarea după un traumatism cranian. De asemenea, dacă simptomele persistă sau nu se observă o ameliorare a acestora, pacientul trebuie să se adreseze unui medic specialist, deoarece există riscul ca acesta să prezinte complicaţii care necesită un tratament mai complex.

În caz de hemoragie intracraniană, inflamarea creierului sau lovitură severă la nivelul capului, este posibil să se ia în calcul intervenţia chirurgicală.

Prevenţie

Comoţia cerebrală poate fi prevenită prin aplicarea unor măsuri de protecţie, cum ar fi:

• Purtarea centurii de siguranţă în autovehicul
• Folosirea căştilor de protecţie la locul de muncă sau în cazul activităţilor recreaţionale, cum ar fi ciclicmul, schiul, boxul, rugby-ul, echitaţia, snowboardingul, baseballul, wrestlingul etc.
• Practicarea exerciţiilor fizice pentru întărirea musculaturii şi îmbunătăţirea echilibrului
• Supravegherea constantă a copiilor mici la locul de joacă
• Evitarea înotului în bazine sau piscine cu apă de mică adâncime
• Evitarea suprafeţelor cu denivelări în cazul practicării ciclismului, schiului, snowboardingului, skateboardingului
• Eliminarea obstacolelor din casă care pot cauza căderi şi lovituri puternice (covoare care alunecă, de exemplu)
• Nu conduceţi sub influenţa alcoolului sau a drogurilor şi nu depăşiţi limita legală de viteză
• Evitaţi conflictele violente

Studiu despre comoția cerebrală

Un nou studiu publicat de Academia Americană de Neurologie sugerează că sportivii cu antecedente de comoție cerebrală pot prezenta mai multe leziuni cerebrale în urma unei comoții ulterioare, în special în regiunile mijlocii ale creierului care sunt mai susceptibile la leziuni, în comparație cu sportivii fără antecedente de comoție cerebrală.

Surse: webmd.com, emedicine.medscape.com, healthline.com, mayoclinic.org, aans.org

Articol revizuit în 2022