Constipatie – cauze, diagnostic, complicații și prevenire

Constipatie: descriere generala

Prin constipatie se intelege evacuarea rara sau cu dificultate a continutului intestinal. Frecventa evacuarilor continutului intestinal (frecventa scaunelor) variaza, printre persoanele sanatoase, de la trei pe zi la trei pe saptamana. Ca regula generala, constipatia va fi suspectata daca intervalul dintre scaune depaseste trei zile sau daca scaunele au consistenta crescuta si sunt eliminate cu dificultate sau cu durere.

Daca trec mai mult de trei zile fara ca evacuarea intestinala sa aiba loc (fara sa avem scaun), consistenta scaunului creste foarte mult iar evacuarea continutului digestiv se va face de obicei cu dificultate si/sau durere. Exista persoane care prezinta doar ocazional episoade de constipatie. Daca este necesara administrarea de laxative pe o durata mai mare de trei saptamani, atunci este recomandata recurgerea la un consult medical de specialitate. Cea mai buna atitudine consta in prevenirea constipatiei.

Exista mai multe pareri false in legatura cu ceea ce inseamna un tranzit intestinal normal. Una dintre ele afirma ca este absolut necesar sa avem un scaun in fiecare zi. Alta parere sustine ca deseurile metabolice stocate in intestin se vor absorbi si vor periclita starea de sanatate sau vor diminua speranta de viata. Aceste credinte false pot conduce la supradozarea sau chiar abuzul de laxative care chiar pot afecta sanatatea si calitatea vietii persoanelor respective. De multe ori recurgerea la laxative nu este necesara iar folosirea lor de rutina poate crea dependenta.

Desi poate fi extrem de preocupanta, constipatia habituala nu constituie o afectiune cu prognostic sever. Uneori insa, constipatia poate semnaliza sau se poate constitui in singurul simptom al unei boli inca nedepistate in cazul respectiv, cum este de exemplu cancerul recto-colonic.

Constipatia poate induce complicatii cum sunt hemoroizii, favorizati de efortul de defecare sau fisurile anorectale favorizate de pasajul transsfincterian al materiilor fecale dure. Hemoroizii si fisurile anale pot favoriza ulterior hemoragia ano-rectala, manifestata prin exteriorizarea de sange rosu la suprafata fecalelor.

Fisurile ano-rectale sunt de obicei foarte dureroase si pot la randul lor sa agraveze prin acest fapt, constipatia. Impactarea (blocarea) fecalelor la nivelul rectului apare mai ales la copii mici sau varstnici si se poate asocia cu incontinenta anala, cu pierderea controlului evacuarii rectului si cu pseudo-diaree, prin stimularea secretiilor mucoasei recto-colonice favorizata de stagnarea indelungata a materiilor fecale la acest nivel. Uneori, efortul marcat, sustinut si prelungit din timpul defecatiei, favorizeaza angajarea transanala si exteriorizarea unei portiuni din mucoasa rectului (prolapsul rectal). Acest fenomen favorizeaza la randul lui durerea locala si sangerarea.

Constipatie: cauze

Constipatia este un simptom si nu o boala in sine. Ca si febra, constipatia se poate datora unor cauze multiple. Multe persoane prezinta ocazional episoade limitate de constipatie care se remit cu dieta adecvata.

– alimentatia neadecvata. O cauza principala de constipatie o constituie dieta bogata in grasimi animale (carne, lactate grase, oua) si dulciuri rafinate (prajituri, dulceata) dar sarace in fibre (vegetale, fructe, cereale integrale), mai ales fibre alimentare insolubile care favorizeaza tranzitul intestinal. Studii multiple au demonstrat ca dietele bogate in fibre favorizeaza scaunele mai voluminoase, evacuarile mai frecvente si prin urmare mai putina constipatie.
– constipatia imaginara. Este des intalnita, fiind rezultatul parerii gresite despre ceea ce este normal respectiv anormal, in legatura cu tranzitul intestinal. Recunoscut precoce, acest tip de constipatie poate fi rezolvat asigurand persoana respectiva despre normalitatea frecventei tranzitului sau intestinal.
– sindromul intestinului iritabil. Denumit si colon spastic, intestinul iritabil constituie cea mai frecventa cauza de constipatie din tarile occidentale. In aceste cazuri apar spasme ale colonului care reduc viteza de propagare a continutului intestinal, cresc timpul de stationare a fecalelor in colonul stang si rect, si favorizeaza astfel constipatia.
– evacuarea intestinala non-ritmica. O persoana poate initia un ciclu de constipatie prin ignorarea senzatiei de necesitate a evacuarii continutului intestinal. Unele persoane evita utilizarea de necesitate a toaletelor publice, altele amana evacuarea scaunului din lipsa de timp, fiind grabite. Dupa o anumita perioada de timp persoanele in cauza nu vor mai resimti senzatia de necesitate a evacuarii rectului. Astfel se va instala constipatia progresiva.
– abuzul de laxative. Persoanele care obisnuiesc sa foloseasca laxative stimulante in mod cronic, pot deveni dependente de acestea, necesitand cresterea dozelor pentru mentinerea unui efect din ce in ce mai redus pe tranzitul intestinal deoarece sensibilitatea colonului se reduce pana la lipsa totala de raspuns contractil.
– calatoriile pot favoriza constipatia daca deplasarile se fac pe distante lungi la care se asociaza modificari ale stilului de viata, de alimentatie si de aport hidric.
– modificarile hormonale. Unele disfunctii hormonale, spre exemplu hipofunctia tiroidiana, pot induce constipatia.
– sarcina. Constituie o alta cauza frecventa de constipatie, cauzata, cel putin in parte, de modificarile hormonale de sarcina dar si de modificarile de volum si presiune intra-abdominale.
– fisurile anale si hemoroizii. Afectiunile ano-rectale care evolueaza cu dureri, uneori intense, pot produce spasme la nivelul sfincterului anal si prin acest mecanism sa intarzie si sa jeneze evacuarea rectala.
– maladii specifice. O serie de afectiuni, care afecteaza structural si functional tesuturile organismului, ca de exemplu lupusul eritematos diseminat sau sclerodermia ori unele afectiuni neuromusculare cum sunt scleroza multipla, maladia Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale, pot fi responsabile de constipatie.
– tulburarile hidro-electrolitice. Pierderile de saruri minerale prin rinichi, voma sau diaree, necompensate corespunzator,  pot constitui o alta cauza de constipatie.
– compresia mecanica. Cicatricile post traumatice sau inflamatorii, inflamatia peri-diverticulara, polipii sau cancerul, pot produce compresia mecanica intestinala,  generatoare de constipatie.
– leziunile nervoase. Afectiunile de la nivelul coloanei vertebrale inflamatorii, degenerative sau tumorale pot produce constipatie prin afectarea inervatiei musculaturii intestinale.
– medicamentele. Multiple clase de medicamente favorizeaza constipatia. Acestea includ: analgeticele si narcoticele, antiacidele care contin aluminiu sau calciu, antispasticele, antidepresivele, tranchilizantele, suplimentele de fier, anticonvulsivantele, medicamentele antiparkinsoniene, medicatia antihipertensiva blocanta a canalelor de calciu, etc..
– afectiuni colonice primare. Activitatea peristaltica (contractila) colonica poate deveni ineficienta, pana la stadiul de inertie colonica sau obstructie, intr-o serie de afectiuni proprii colonului ca de exemplu: maladia Hirschprung, dolicocolonul, megacolonul, megadolicocolonul, rectocolita ulcerohemoragica.

Constipatia pacientului varstnic: varstnicii au o probabilitate de cinci ori mai mare de a prezenta constipatie. La aceasta categorie de pacienti, constipatia este favorizata de:
– dieta precara;
– aportul insuficient de lichide;
– eforturile fizice suboptimale;
– efectele adverse al medicatiei unor afectiuni cronice;
– neglijarea momentelor de evacuare intestinala;
– obiceiurile alimentare nesanatoase joaca un rol semnificativ in aparitia si cronicizarea constipatiei;
– lipsa interesului si a preocuparii pentru mancare – destul de frecventa la persoanele varstnice, singure, vaduve – favorizeaza o dieta unilaterala, saraca in fibre vegetale;
– problemele frecvente ale danturii – lipsa dintilor, inlocuita sau nu cu proteze dentare, nu intotdeauna satisfacatoare functional, obliga persoanele in cauza sa adopte o alimentatie de consistenta scazuta, procesata avansat, saraca in fibre;
– persoanele varstnice omit adesea aportul de lichide pentru a evita urinarea frecventa atunci cand sufera de incontinenta urinara. La aceasta situatie se adauga mesele neregulate, dieta neechilibrata calitativ si deficitara cantitativ. Sunt astfel, in final, afectate volumul, care scade si consistenta scaunelor, care creste, rezultanta fiind scaunele tot mai rare si mai tari, deci mai greu de evacuat;
– repausul prelungit la pat, dupa accidente vasculare sau de alta natura sau in cursul unor boli prelungite, cronice, favorizeaza de asemenea constipatia.
– medicamentele folosite pentru alte boli, cum sunt antidepresivele, antiacidele cu aluminiu sau calciu, antihistaminicele, diureticele sau antiparkinsonienele au efecte pro-constipante. Utilizarea, uneori abuziva, a laxativelor stimulante poate provoca dependenta iar cu timpul mecanismele naturale de control si evacuare a tranzitului intestinal sunt tot mai putin eficiente. Folosirea frecventa a clismelor poate avea efecte similare nedorite, de accentuare a constipatiei si de agravare a sa.

Diagnosticul de constipație

Pacientul cu tranzit de constipatie trebuie sa se adreseze medicului curant daca simptomele legate de constipatie sunt severe, dureaza de cel putin trei saptamani sau daca au aparut unele din complicatiile amintite mai sus.

Medicul va fi informat ori de cate ori apar modificari semnificative sau prelungite ale tranzitului intestinal. Aspectele anamnestice (istoricul) sunt cruciale pentru orientarea diagnostica si terapeutica: scaunele sunt rare, necesita efort pentru evacuare, se insotesc de dureri sau senzatie de evacuare incompleta?! Medicul trebuie informat corect si complet despre medicamentele utilizate de la aparitia tranzitului de constipatie.

Constipatia poate fi cauzata de modificarile patologice morfologice sau obstructive ale tubului digestiv. Medicul specialist poate recomanda sau efectua testele diagnostice menite sa certifice daca suntem in fata unei constipatii functionale sau simptomatice, secundare unei boli organice primare. Astfel, pe langa examenele de rutina, de sange, de urina si de scaun se va efectua efectua endoscopia digestiva inferioara, respectiv rectosigmoidoscopia sau colonoscopia totala (in functie de gravitatea simptomatologiei, durata manifestarilor, natura complicatiilor, varsta pacientului sau existenta bolilor asociate).

Endoscopia digestiva presupune introducerea la nivelul rectului si a colonului a unui tub prevazut cu o minicamera video care capteaza imagini din interiorul intestinului, pe care le inregistreaza pe suport digital. Pe durata examinarii endoscopice se pot preleva fragmente bioptice de mucoasa reco-colonica suspectata de boli care vor fi confirmate ulterior in laboratorul de morfopatologie. De asemenea, in functie de situatia locala, se pot efectua manevre endoscopice terapeutice de extirpare a formatiunilor polipoide, sau tumorale, de oprire a sangerarii, etc.. Alte metode imagistice de examinare a intestinului gros, fara a avea insa posibilitatile de interventie terapeutica ale endoscopiei digestive, sunt: irigoscopia cu substanta de contrast, colonografia computer tomografica sau explorarea cu videocapsula endoscopica.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Pentru evitarea riscului constipatiei, este bine sa se tina seama de urmatoarele recomandari:
-sa stim ceea ce se incadreaza in normalitate  si sa nu recurgem la laxative daca nu este absolut necesar;
-sa recurgem la o dieta echilibrata, la tarate neprocesate, la cereale integrale, la fructe si vegetale proaspete;
-sa bem suficiente lichide, cel putin doi litri zilnic;
-sa efectuam cu regularitate exercitii fizice;
-sa ne rezervam timp suficient pentru toaleta, dupa micul dejun sau cina;
-sa nu neglijam sau sa ignoram senzatia necesitatii de evacuare intestinala;
-sa ne adresam medicului curant, generalist, internist sau gastroenterolog in cazul in care ne confruntam cu o modificare prelungita sau semnificativa a tranzitului intestinal.