Depresia postpartum: simptome, cauze, tratament

Definiţie

Depresia postpartum este definită ca acea stare de tristeţe nejustificată, care se manifestă la scurt timp după naşterea copilului (de regulă, la 4-6 săptămâni de la naştere, dar şi după câteva luni) şi care persistă pe termen lung. Tulburările de somn, lipsa de energie, anxietatea şi nervozitatea sunt, de asemenea, simptome specifice depresiei postpartum.

Deşi cauza depresiei postpartum nu este pe deplin cunoscută, specialiştii asigură că această tulburare nu denotă lipsa de iubire faţă de nou-născut, aşa cum se tem multe mame. Iar depresia postpartum nu afectează doar femeile: potrivit unui studiu, aproximativ 10% dintre proaspeţii tătici sunt afectaţi de această tulburare psihologică.

Conform celor mai recente statistici, depresia postpartum afectează una din şapte femei care au născut. Interesant este că incidenţa depresiei postpartum este mai crescută în mediul urban, iar asta poate fi urmarea unui stil de viaţă dezechilibrat – alimentaţie haotică, stres, lipsă de mişcare şi de odihnă etc.

Trebuie ţinut cont că depresia postpartum nu este o afecţiune care trece de obicei de la sine, fiind deseori necesar ajutor medical de specialitate, pentru a preveni complicaţiile, cum ar fi suicidul sau alte tulburări de natură psihică mult mai grave. Sunt însă şi cazuri când simptomele se ameliorează, deoarece persoana afectată conştientizează că starea sa psihică  are efecte negative asupra celor dragi şi ia măsuri pentru a-şi schimba stilul de viaţă, dar şi pentru că este ajutată de persoanele apropiate să depăşească această problemă.

Simptome

Persoanele care suferă de depresie postpartum se pot gândi că îşi vor răni copilul sau iau în considerare chiar suicidul, dar în majoritatea cazurilor nu se concretizează astfel de acţiuni. Cu toate acestea, gândurile de acest tip pot fi înfricoşătoare şi pot acutiza starea de anxietate a persoanei cu depresie postpartum.

Multe persoane cu depresie postpartum suferă în tăcere, nu le împărtăşesc celor dragi, (partenerului, familiei, prietenilor) prin ce trec, deoarece cred că ceilalţi o vor considera o mamă rea, incapabilă să aibă grijă de copil. Totuşi, anumite simptome pot da de bănuit, precum:

• Senzaţie de copleşire, de respingere, de vinovăţie
• Crize de plâns nejustificate
• Dureri frecvente de cap, de stomac
• Vedere înceţoşată
• Lipsa poftei de mâncare sau, din contră, mâncatul compulsiv
• Scăderea libidoului
• Lipsa de energie
• Atacuri de panică şi anxietate
• Oboseală persistentă
• Tulburări de concentrare
• Motivaţie redusă
• Insomnie sau, din contră, hipersomnie
• Lipsa de interes faţă de aspectul fizic
• Neglijarea nou-născutului
• Lipsa de socializare cu prietenii sau membrii familiei
• Crize de nervozitate, iritabilitate
• Tulburări de memorie

Astfel de simptome pot apărea la câteva săptămâni de la naştere, dar şi după câteva luni. Chiar dacă manifestările nu sunt prezente zi de zi, existând momente când acestea dispar pur şi simplu, asta nu înseamnă că afecţiunea trece de la sine. În lipsa unui tratament adecvat şi fără schimbări în stilul de viaţă, simptomele se vor înrăutăţi şi există riscul apariţiei unor complicaţii.

Cauze

Depresia postpartum ar putea fi cauzată de o combinaţie de factori fizici, emoţionali, psihosociali.

Cea mai mare provocare căreia trebuie să îi facă faţă noua mamă este dezechilibrul hormonal. Imediat după naştere, nivelul de estrogen şi progesteron scade drastic, la fel şi cel al homronilor tiroidieni.  Lipsa de somn, dieta inadecvată, alte afecţiuni medicale şi anumite medicamente pot contribui, de asemenea, la instalarea depresiei postpartum.

Printre factorii emoţionali care pot creşte riscul de depresie postpartum amintim: existenţa anterioară a altei tulburări de natură psihică, divorţul sau decesul unei persoane dragi, probleme de sănătate ale nou-născutului, relaţia de cuplu toxică, sarcina nedorită, izolarea socială, dificultăţile financiare, lipsa de sprijin emoţional din partea familiei sau prietenilor etc.

De asemenea, studiile au arătat că femeile tinere cu un nivel de educaţie mai scăzut şi care nu beneficiază de asigurare medicală sunt mai predispuse la apariţia depresiei postpartum.

Alte posibile cauze ale depresiei postpartum pot fi consecinţele naşterii asupra stării de sănătate, cum ar fi incontinenţa urinară, anemia, tensiunea arterială oscilantă.

În plus, mamele care nu pot alăpta sunt mai susceptibile să dezvolte depresie postnatală, arată un studiu al cercetătorilor de la University of North Carolina.

Diagnostic

Diagnosticul de depresie postpartum poate fi stabilit pe baza uei serii de întrebări pe care medicul i le adresează mamei. Dacă aceasta răspunde afirmativ la cel puţin 3 din următoarele 10 întrebări, cel mai probabil suspiciune de depresie postpartum se confirmă:

1. Ai probleme cu somnul?
2. Ai observat că nu mai ai poftă de mâncare sau, din contră, mănânci compulsiv?
3. Prezinţi des crize de anxietate?
4. Plângi fără motiv?
5. Te enervezi nejustificat?
6. Eşti mereu obosită şi nu îţi poţi desfăşura activităţile zilnice?
7. Te simţi vinovată?
8. Eşti foarte critică faţă de tine?
9. Îţi lipseşte încrederea în tine şi în capacitatea ta de a-ţi creşte copilul?
10. Îţi este greu să iei decizii şi să te concentrezi?

De asemenea, există o întrebare esenţială la care răspunsul afirmativ al mamei indică fără echivoc diagnosticul de depresie postpartum severă, şi anume: Te-ai gândit vreodată să îi faci rău copilului sau ţie însăţi?

Unele femei care nu au un partener sau rude care să o ajute evită să răspundă sincer la astfel de întrebări, pentru că se tem că le va fi luat copilul de autorităţi. Însă acest lucru este puţin probabil să se întâmplă, deoarece depresia postpartum poate fi tratată şi nu împiedică mama să aibă grijă cum se cuvine de copil.

Tratament

Cel mai important aspect în privinţa tratamentului depresiei postpartum este conştientizarea acestei probleme de către persoana afectată. Acesta este primul pas spre vindecare, iar recunoaşterea problemei îi poate apropia pe suferinzi de cei dragi, care le pot oferi sprijinul de care au atât de mare nevoie.

Pe lângă sprijinul celor dragi, poate fi necesară terapia cu antidepresive, dar numai la recomandarea medicului, deoarece pot avea efecte adverse. De asemenea, trebuie ţinut cont că o mamă care ia antidepresive nu trebuie să alăpteze, deoarece substanţele respective ajung în laptele matern şi îl pot afecta şi pe bebeluş.

O altă variantă de tratament constă în terapia cognitiv-comportamentală, utilă în cazurile moderate de depresie postnatală.

Deseori însă este necesară o combinaţie între psihoterapie şi medicaţie, despre care studiile au descoperit că are cele mai bune rezultate în vindecarea acestei tulburări psihice.

În cazurile severe de depresie postpartum, când nici medicamentele şi nici psihoterapia nu dau rezultate sau când persoana afectată prezintă contraindicaţii la administrarea anumitor medicamente, se poate apela la terapia electroconvulsivă, care ajută la reducerea amintirilor neplăcute

în cazul pacienţilor care suferă de depresie. Cu toate acestea, efectele acestei terapii nu se menţin pe termen lung şi prezintă şi reacţii adverse (dureri de cap, pierderi de memorie).

Depresia postpartum: prevenţie

Pentru a reduce pe cât posibil riscul de depresie postpartum, există câteva recomandări de care e bine să se ţină cont:

• În timpul sarcinii, mărturiseşte-i doctorului dacă te-ai confruntat anterior cu depresie sau altă tulburare psihică – astfel îţi poate recomanda în avans o terapie care să reducă riscul de depresie pospartum
• Vorbeşte cu partenerul sau cu membrii familiei despre orice temeri ai avea
• Mănâncă sănătos şi încearcă să faci mişcare zilnic, chiar dacă eşti însărcinată
• Nu te izola pe plan social, ţine legătura cu prietenii şi nu renunţa la activităţile care îţi fac plăcere
• Încearcă să respecţi un program de somn (minimum 8 ore pe noapte)
• Practică meditaţia sau apelează la tehnici de mindfulness

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicalnewstoday.com, healthline.com