Urticaria cronică este o afecţiune care constă în apariţia unor porţiuni roşii pe piele şi a senzaţiei de mâncărime sau de arsură, cauzate în principal de o reacţie alergică la anumite alimente, dar nu numai. Şi stresul, infecţiile sau înţepăturile de insecte pot determina apariţia urticariei. Urticaria este considerată cronică atunci când simptomele persistă mai mult de 6 săptămâni şi au o rată crescută de recidivă pe parcursul câtorva luni sau ani, iar cauza în astfel de cazuri rămâne adesea necunoscută.
Simptomele urticariei cronice produc un disconfort major persoanei afectate şi pot interfera cu activităţile obişnuite, provocând chiar tulburări de somn. De cele mai multe ori, administrarea de antihistaminice şi aplicarea cremelor pe bază de hidrocortizon ameliorează simptomele, însă cea mai bună variantă de tratament este cea care vizează cauza afecţiunii, nu efectele ei.
Urticaria este clasificată în funcţie de durata de manifestare a simptomelor în: urticarie acută şi urticarie cronică. Forma acută a afecţiunii este caracterizată prin prezenţa simptomelor pe o durată mai mică de 6 săptămâni, în timp ce simptomele formei cronice persistă mai mult timp, uneori chiar peste un an sau mai mulţi, necesitând tratament, deoarece poate crea un disconfort major pacienţilor. Un lucru le leagă însă, şi anume faptul că majoritatea cazurilor de urticarie nu au o cauză precisă.
Se estimează că până la 20% din populaţie se confruntă la un moment dat pe parcursul vieţii cu un episod de urticarie, care se manifestă prin apariţia unor pete roşii, iritaţii şi senzaţie de mâncărime sau usturime, care se agravează seara sau dimineaţa devreme.
Deşi simptomele urticariei sunt similare cu ale altor afecţiuni dermatologice, cum ar fi eczemele, rozaceea sau rozacee pitiriazică, există anumite caracteristici specifice care le diferenţiază, şi anume:
Rarerori, urticaria poate preceda o reacţie alergică severă, cunoscută sub numele de anafilaxis. Aceasta se poate manifesta prin urticarie extinsă pe suprafeţe mari, piele fierbinte la atingere, tuse, strănut, respiraţie şuierătoare, umflarea limbii şi a buzelor, ritm cardiac accelerat sau neregulat, ameţeală, crampe abdominale, greaţă, vărsături, diaree, durere în piept, confuzie, leşin. În lipsa unui tratament rapid, anafilaxisul poate duce la asfixiere, comă, insuficienţă cardiacă sau chiar deces.
Urticaria cronică poate fi cauzată de o mulţime de factori declanşatori, motiv pentru care este important ca aceştia să fie identificaţi şi, pe cât posibil, evitaţi.
Urticaria ar putea fi declanşată de următoarele posibile cauze:
Diagnosticul de urticarie cronică se stabileşte pe baza examenului fizic şi a anamnezei, care constă într-o discuţie pe care medicul o are cu pacientul. În cadrul acesteia, medicul va întreba pacientul când au apărut simptomele, dacă sunt momente când acestea se gravează, pe ce perioadă se manifestă, ce obiceiuri alimentare are, dacă există anumite alimente sau băuturi la care este alergic, ce tratamente urmează sau dacă mai există şi alte afecţiuni de care suferă etc.
Dacă răspunsurile pacientului îndrumă medicul spre diagnosticul de urticarie, se vor efectua teste cutanate sau analize de sânge, dar şi analize mai complexe, în cazul în care există suspiciunea unei boli mai grave care stă la baza apariţiei acestei afecţiuni.
Pentru ameliorarea simptomelor urticariei, cel mai probabil tratamentul va consta în administrarea de antihistaminice, care blochează producerea de histamină, substanţa care determină reacţiile alergice. Aceste medicamente nu sunt totuşi indicate oricui, femeile însărcinate, cele care alăptează şi persoanele care suferă de alte afecţiuni cronice severe fiind sfătuite să le evite sau să le ia doar la recomandarea strictă a medicului, deoarece pot cauza reacţii adverse.
În cazul în care antihistaminicele nu îţi fac efectul, pot fi recomandate blocantele de histamină, numite şi antagonişti ai receptorilor H2 (administrate intravenos sau oral), precum ranitidina, cimetidina sau famotidina.
De asemenea, pot fi de ajutor şi antiinflamatoarele, cum sunt cele pe bază de corticosteroizi (prednison), care ameliorează tumefierea, roşeaţa şi senzaţia de prurit. Acestea nu trebuie luate pe termen lung, deoarece pot avea reacţii adverse severe, mai ales la nivelul tractului gastrointestinal.
Alte medicamente care pot fi utile în tratarea urticariei cronice sunt antidepresivele, antiastmaticele, anticorpii monoclonali injectabili (omalizumab) şi imunosupresoarele (ciclosporina).
Pentru a preveni urticaria, este esenţial să se intuiască factorii care o declanşează şi să fie evitaţi, dar şi să se respecte anumite reguli care pot reduce semnificativ riscul apariţiei acestei afecţiuni, cum ar fi:
Autor: Paula Rotaru
Surse: aafp.org, aad.org, mayoclinic.org, emedicine.medscape.com, everydayhealth.com, verywellhealth.com
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.