Dispneea cardiacă: simptome, tratament

Dispneea cardică. Senzaţia de respiraţie incompletă, scurtă, este definită ca dispnee şi afectează o persoană din patru, potrivit statisticilor. Deşi poate fi cauzată de efortul intens, de excesul ponderal sau de un atac de panică, dispneea este un simptom care poate avea la bază şi anumite boli grave, de cele mai multe ori de natură cardiacă, urmate de cele pulmonare.

Lipsa de aer poate fi moderată sau severă, temporară sau de lungă durată, în funcţie de cauză. Respiraţia poate fi inconfortabilă, uneori chiar dureroasă, cu senzaţie de presiune la nivelul pieptului.

Dacă aceste simptome sunt recurente, apar brusc sau se înrăutăţesc, nu ezitaţi să mergeţi la medic, pentru a descoperi cauza din spatele acestora şi a beneficia de un tratament adecvat.

Dispneea cardiacă: simptome

Deşi principalele simptome ale dispneei sunt dificultatea în respiraţie, senzaţia de sufocare şi presiunea la nivelul pieptului, pot apărea şi alte manifestări, mai ales dacă în apariţia acestei condiţii este implicată o boală cardiacă. Acestea includ:

• Respiraţia scurtă, rapidă, superficială şi zgomotoasă
• Palpitaţiile
• Wheezingul (respiraţia şuierătoare)
• Tusea seacă
• Durere la nivelul cutiei toracice
• Gâfâiala
• Umflarea abdomenului sau a pieptului
• Anxietatea
• Expresiile faciale distorsionate
• Deschiderea largă a nărilor
• Cianoza (învineţirea feţei, a buzelor sau/şi a extremităţilor)

Cauze

Cel mai des întâlnită cauză a dispneei cardiace este agravarea bolii care a determinat apariţia acestui simptom. Există însă şi cazuri când pacienţii pot prezenta complicaţii cardiace sau pulmonare. De exemplu, un pacient astmatic prezintă risc crescut de infarct de miocard, în timp ce un pacient cu insuficienţă cardiacă poate dezvolta pneumonie.

Cele mai frecvente afecţiuni cardiace care stau la baza apariţiei dispneei sunt:

• Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC) – a ventriculului drept, stâng sau biventriculară
• Boala arterială coronariană
• Infarctul de miocard
• Cardiomiopatia
• Disfuncţiile valvulare
• Hipertrofia ventriculului stâng
• Hipertrofia septală asimetrică
• Pericardita
• Aritmia cardiacă

Există cazuri când dispneea cardiacă este cauzată de o combinaţie de factori de natură cardiacă şi pulmonară – de exemplu, în caz de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), embolism pulmonar, traume la nivelul inimii sau plămânilor, sindrom de decondiţionare etc.

Alte cauze ale dispneei pot fi:

• Hipotensiunea arterială
• Astmul
• Inhalarea unor gaze toxice (monoxid de carbon)
• Alergiile
• Expunerea la medii toxice
• Boala de reflux gastroesofagian
• Atacurile de panică
• Hipertensiunea pulmonară
• Pneumonia
• Obezitatea
• Exerciţiile fizice intense
• Sarcina
• Anxietatea
• Anemia
• Schimbarea bruscă a temperaturii ambientale
• Călătoriile cu avionul sau drumeţiile la munte, la mare altitudine
• Hemoragiile severe
• Obstrucţionarea căilor respiratorii
• Hernia hiatală
• Colabarea plămânilor (pneumotorax)
• Fibroza pulmonară
• Cancerul şi alte afecţiuni cronice în stadii terminale

Diagnostic

În vederea diferenţierii dispneei de natură cardiacă de cea pulmonară, medicul realizează o examinare fizică detaliată şi poartă o conversaţia cu pacientul, privind istoricul medical şi familial şi stilul de viaţă, care pot releva cauza ce stă la baza acestui simptom. De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare, precum:

• Radiografie toracică
• Computer tomografie
• Electrocardiogramă
• Ecocardiogramă
• Spirometrie
• Hemoleucogramă
• Test de efort
• Analiza gazelor sangvine

Dispneea cardiacă: tratament

Tratamentul dispneei cardiace presupune, în principal, măsuri care vizează afecţiunea de bază. De exemplu, dacă pacientul suferă de insuficienţă cardiacă, înseamnă că inima nu este suficient de puternică pentru a pompa eficient sângele oxigenat. Prin urmare, este nevoie de stimulare cardiacă prin intermediul unei pompe artificiale. Însă şi alte măsuri pot contribui la ameliorarea afecţiunii cardiace. Acestea includ:

• Exerciţii fizice moderate
• Eliminarea kilogramelor în plus
• Ţinerea sub control a tensiunii arteriale
• Reducerea stresului
• Practicarea exerciţiilor de respiraţie profundă
• Renunţarea la fumat

Medicul este cel mai în măsură să recomande tratamentul eficient în caz de dispnee cardiacă, în funcţie de cauza care a dus la apariţia acestui simptom.

Prevenţie

Cel mai important factor de risc implicat în apariţia dispneei este fumatul, urmat îndeaproape de alimentaţia dezechilibrată, bogată în grăsimi – acestea sunt principalele cauze ale afecţiunilor cardiace şi pulmonare deopotrivă. Prin urmare, pentru a preveni dispneea cardiacă, trebuie luate măsuri care scad riscul acestor afecţiuni menţionate mai sus, precum:

• Scăderea în greutate
• Evitarea fumatului (inclusiv cel pasiv)
• Menţinerea tensiunii arteriale şi a colesterolului în limitele normale
• Evitarea mediilor toxice

Când să mergi la medic

Fă-ți o programare la cabinetul medicului dacă te confrunți cu dificultate severă de a respira sau dacă îți este greu să respiri atunci când te ocupi de activitățile zilnice. Uneori, aceste probleme pot indica o urgență medicală care necesită tratament imediat. Mergi la spital dacă te confrunți cu dificultatea de a respira după ce te-ai odihnit 30 de minute. De asemenea, mergi de urgență dacă:

• buzele și degetele de la mâini se învinețesc
• ai dureri în piept asociate cu transpirație abundentă și stări de greață
• ai palpitații
• febră
• wheezing atunci când respiri
• glezne și picioare umflate

Surse: aafp.org, msdmanuals.com, medicalnewstoday.com, healthline.com, clevelandclinic.org

Articol revizuit 2022