Emfizemul pulmonar: cauze, simptome, tratament

Emfizemul pulmonar: definiţie

Emfizemul pulmonar este o afecţiune ce face parte din grupul de boli pulmonare obstructive cronice, care determină blocarea căilor respiratorii, ca urmare a pierderii elasticităţii alveolelor pulmonare, ceea ce împiedică umplerea plămânilor cu oxigen.

Principalele simptome ale acestei afecţiuni constă în lipsa de aer (dispneea), în special la efort, şi tuse persistentă, dar pot apărea şi alte manifestări (anxietate, aritmii, palpitaţii), pe măsură ce boala evoluează.

Fumatul este una dintre principalele cauze ale emfizemului pulmonar, aşadar cea mai bună măsură pentru a preveni această afecţiune gravă este evitarea acestui obicei nociv.

Tratamentul emfizemului pulmonar vizează ameliorarea şi controlarea simptomelor pacientului, precum şi prevenirea apariţiilor complicaţiilor, având în vedere că ţesutul pulmonar nu se poate regenera, aşa cum este cazul ficatului, de exemplu.

Emfizemul pulmonar: simptome

În stadiile de debut ale emfizemului pulmonar, principale simptome sunt tusea cronică şi senzaţia de lipsă de aer, mai ales în timpul mişcării, dar poate fi prezentă şi în repaus. Boala evoluează lent, pe parcursul mai multor ani, iar în stadiile tardive, manifestările pot include:

• Infecţii pulmonare frecvente
• Tuse cu expectoraţie
• Wheezing (respiraţie şuierătoare)
• Lipsa poftei de mâncare şi scăderea în greutate
• Oboseală cronică
• Cianozarea (învineţirea) buzelor şi a patului unghial, ca urmare a lipsei de oxigen
• Anxietate şi/sau depresie
• Tulburări de somn
• Dureri de cap, în special dimineaţa
• Palpitaţii sau aritmii cardiace

Astfel de simptome pot fi specifice şi altor afecţiuni, aşa că este important să vă adresaţi medicului pentru un diagnostic corect.

Cauze

Peste 85% din cazurile de emfizem pulmonar şi boală pulmonară obstructivă cronică sunt cauzate de fumat. Există însă şi cazuri când cauzele sunt de altă natură, inclusiv genetice (deficitul de alfa1-antitripsină). Alţi factori de risc ce pot creşte susceptibilitatea de a dezvolta emfizem pulmonar sunt:

• Inhalarea de substanţe toxice (cadmiu, cărbune, fum de ţigară etc.), praf sau alte particule minerale
• Greutatea corporală redusă
• Poluarea
• Infecţiile virale
• Astmul

Diagnostic

Diagnosticul de emfizem pulmonar se stabileşte pe baza istoricului medical, a examenului clinic şi a rezultatelor analizelor recomandate de medic. Astfel de analize inclus: spirometria, monitorizarea debitului expirator de vârf (peak-flow), radiografie toracică, teste de sânge pentru măsurarea nivelului de dioxid de carbon şi oxigen din sânge, tomografie computerizată, examen de spută, ECG (electrocardiogramă).

Emfizemul pulmonar: tratament

Tratamentul emfizemului pulmonar constă în ameliorarea simptomelor, controlarea acestora şi prevenirea complicaţiilor. În primul rând, pacientului trebuie să renunţe la fumat, dacă are acest viciu. Terapia cu oxigen poate fi, de asemenea, utilă pentru îmbunătăţirea procesului respirator.

Pentru ameliorarea simptomelor, medicul poate recomanda folosirea unui inhalator care are în compoziţie beta-agonişti, anticolinergice sau antimuscarinice, substanţe care ajută la relaxarea căilor respiratorii şi la pătrunderea oxigenului în ţesuturi.

În cazurile moderat-severe pot fi recomandate spray-urile cu corticosteroizi, care ameliorează simptomele de astm sau bronşită. Complicaţiile ce includ infecţii bacteriene pot fi tratate cu ajutorul antibioticelor.

Intervenţia chirurgicală este recomandată doar în cazurile foarte grave de emfizem pulmonar, când niciuna dintre metodele de mai sus nu dau rezultate. Aceasta poartă denumirea de lobectomie şi constă în eliminarea porţiunii afectate a plămânului. Astfel, simptomele se îmbunătăţesc, toleranţa la efort creşte, iar calitatea vieţii este mult mai bună.

Trebuie ştiut că transplantul de plămâni nu creşte speranţa de viaţă în cazul pacienţilor cu emfizem pulmonar în stadiu avansat, ci doar îmbunătăţeşte calitatea vieţii. Cu toate acestea, riscul ca organismul să respingă organul transplantat este foarte mare, motiv pentru care pacientul trebuie să ia pentru tot restul vieţii medicamente pentru ca sistemul imunitar să accepte organul respectiv.

În ultimii ani, evoluţia cercetărilor în domeniul terapiei cu celule stem a dus la descoperiri remarcabile, care în viitor şi-ar putea găsi aplicabilitatea şi în tratamentul emfizemului pulmonar sau al altor afecţiuni grave ale plămânilor.

Pentru a reduce pe cât posibil riscul de emfizem pulmonar, se recomandă:

• Renunţarea la fumat
• Consumul de apă în cantităţi optime
• Mişcarea zilnică
• Dieta sănătoasă (fructe şi legume proaspete, cereale integrale, limitarea consului de zahăr şi grăsimi)
• Menţinerea unei greutăţi corporale normale
• Vaccinarea anuală antigripală şi vaccinul antipneumococic o dată la 5 ani

Complicații

Pacienții care suferă de emfizem pulmonar sunt predispuși și la:

Pneumotorax (denumit și plămâni colabați) este rezultatul acumulării de aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic, în așa numitul spațiu pleural. Această problemă de sănătate reprezintă un risc, deoarece funcția pulmonară este deja compromisă. Este o afecțiune rară, dar serioasă.

Probleme cardiovasculare- emfizemul poate crește presiunea în arterele care conectează inima și plămânii. Astfel poate apărea o afecțiune numită cord pulmonar, în care o secțiune a inimii se extinde și se slăbește.

Spații mari în plămâni- unii pacienți cu emfizem dezvoltă spații goale în plămâni care pot ajunge la dimensiuni uriașe. Aceste spații pot crește riscul de a dezvolta plămâni colabați.

Articol revizuit 2022

Surse: hopkinsmedicine.org, medicalnewstoday.com, mayoclinic.org