Glomerulonefrita: tratament

Glomerulonefrita este o afecţiune renală care constă în inflamarea glomerulilor, formaţiuni care au rolul de a sprijini filtrarea sângelui de toxine. Anumite infecţii, o boală genetică sau o afecţiune autoimună se numără printre cauzele glomerulonefritei. Principalele simptome ale acestei boli sunt edemul, tensiunea arterială crescută şi prezenţa sângelui în urină.

Tipuri de glomerulonefrită

Glomerulonefrita poate fi acută (sindrom nefritic) – boala evoluează rapid – sau cronică (sindrom nefrotic) – se dezvoltă lent şi progresiv. În peste 10% din cazurile de glomerulonefrită acută, prognosticul este sever, riscul de insuficienţă renală fiind extrem de crescut.

În cazul formei cronice, capacitatea de filtrare a rinichilor este diminuată şi, astfel, ajung în urină cantităţi mari de proteine, proces care duce la umflarea picioarelor (edeme), a braţelor sau a feţei.

În cazul formei acute, glomerulul lezat permite pătrunderea celulelor sangvine în urină, motiv pentru care apar urme de sânge în urină sau aceasta are o culoare închisă. În majoritatea cazurilor, capacitatea de filtrare a rinichilor este extrem de redusă, nevoia de a urina lipseşte, are loc o creştere semnificativă a tensiunii arteriale şi uneori se poate ajunge la insuficienţă renală.

Prin urmare, este important ca pacientul să acorde atenţie simptomelor neobişnuite şi să se adreseze medicului pentru un tratament precoce.

Glomerulonefrita: simptome

Simptomele glomerulonefritei diferă în funcţie de forma sa – acută sau cronică.

Simptome glomerulonefrita cronică

• Urină spumoasă (din cauza excesului de proteine)
• Urinare frecventă în timpul nopţii
• Tensiune arterială crescută
• Umflarea mâinilor, a feţei sau a gleznelor, din cauza retenţiei de apă în organism
• Durere abdominală
• Hemoragie nazală frecventă

Simptome glomerulonefrita acută

• Prezenţa sângelui în urină
• Urină de culoare închisă, maronie
• Reducerea frecvenţei de urinare
• Ameţeală
• Dureri articulare sau abdominale
• Slăbiciune generalizată
• Febră
• Tuse care persistă
• Hipertensiune arterială

Glomerulonefrita acută poate creşte semnificativ riscul de insuficienţă renală, care se manifestă prin:

• Mâncărimi pe piele
• Uscăciunea pielii
• Dificultăţi de respiraţie
• Lipsa poftei de mâncare
• Vărsături
• Oboseală
• Insomnie
• Crampe musculare (mai ales în timpul nopţii)

Cauze

Există numeroase cauze care pot favoriza apariţia glomerulonefritei. Printre cele mai frecvente probleme de sănătate implicate în dezvoltarea acestei boli renale se numără, în funcţie de forma de glomerulonefrită:

Cauze glomerulonefrita cronică

• Hipertensiunea arterială
• Diabetul
• Cancerul
• Infecţii bacteriene la nivelul inimii
• Infecţii virale (HIV, hepatita B sau C)
• Vasculita

Cauze glomerulonefrita acută

• Infecţiile cu streptococci, pneumococi, stafilococi
• Infecţia cu virusul rujeolic
• Infecţiile parazitare (de exemplu, malaria)
• Abces dentar
• Bolile autoimune (lupus, nefropatia cu imunoglobuline A – IgA –, sindromul Goodpasture, granulomatoza Wegener, poliarterita nodoasă)
• Abuzul de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen, aspirină, naproxen)

Diagnostic

Dacă prezentaţi unul sau mai multe simptome dintre cele prezentate mai sus, ar putea fi un semn că rinichii nu funcţionează corect şi, prin urmare, trebuie să vă adresaţi medicului pentru investigaţii amănunţite.

Pe baza simptomelor şi a rezultatelor analizelor recomandate, medicul va stabili un diagnostic corect şi va putea institui tratamentul adecvat.

Principalele teste indicate în cazul în care se suspectează glomerulonefrita sunt:

• Sumar de urină (determină valorile de proteine, bilirubină, nitriţi, glucoză, corpi cetonici, eritrocite etc.)
• Analize de sânge (hemoglobină, albumină, creatinină, uree serică, anticorpi antinucleari, anticorpi citoplasmatici antineutrofilici, anticorpi antimembrană bazală glomerulară etc.)
• Teste imagistice – radiografie, ultrasunete, CT
• Biopsie renală

De asemenea, dacă se suspectează o cauză de natură infecţioasă, se va recomanda o cultură de exsudat faringian, care poate depista o infecţie streptococică sau cu alte tipuri de bacterii.

Glomerulonefrita: tratament

În funcţie de cauza descoperită în urma analizelor, medicul va decide care este cea mai indicată metodă terapeutică pentru glomerulonefrită. Uneori sunt suficiente anumite medicamente care tratează cauza, nu neapărat efectul, aşa cum este cazul hipertensiunii arteriale. În această situaţie sunt recomandate antihipertensive – medicamente care conţin inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau blocante ale receptorilor angiotensinei –, care ajută la stabilizarea tensiunii arteriale.

Formele uşoare de glomerulonefrită cauzate de infecţii streptococice sau alte infecţii bacteriene pot trece uneori de la sine sau cu ajutorul tratamentului temporar cu antibiotice recomandat de medic.

În cazul în care glomerulonefrita este cauzată de o boală autoimună, este posibil ca tratamentul să presupună administrarea unor medicamente imunosupresoare (corticosteroizi intravenos, ciclofosfamide) sau transfuzii sanguine pe o perioadă de câteva luni, astfel încât rinichii să îşi recapete funcţia.

Dacă glomerulonefrita duce la instalarea insuficienţei renale, poate fi necesară dializa, o procedură care ajută la filtrarea toxinelor din sânge. De asemenea, dieta este foarte importantă pentru recăpătarea funcţiei renale. Este esenţial ca pacientul să urmeze un regim sărac în sare, potasiu şi proteine. Pentru diminuarea retenţiei de apă şi eliminarea apei şi a sărurilor în exces din sânge sunt recomandate diureticele.

Transplantul de rinichi este luat în considerare doar în cazurile severe, când glomerulonefrita este diagnosticată târziu, iar simptomele sunt severe şi tratamentele uzuale nu mai au şanse de reuşită.

Prognosticul pacientului cu glomerulonefrită depinde de cauza descoperită, de vârsta şi istoricul medical la acestuia, precum şi de afecţiunile actuale de sau tratamentele urmate în paralel. Persoanele vârstnici, cu comorbidităţi, sunt cele mai expuse riscului de deces cauzat de insuficienţă renală survenită pe fondul glomerulonefritei.

Prevenţie

Pentru a reduce cât mai mult posibil riscul de glomerulonefrită, este important să ţineţi sub control nivelul tensiunii arteriale şi al glicemiei din sânge, deoarece sunt factori care pot determina apariţia acestei afecţiuni. De asemenea, se recomandă alimentaţia sănătoasă (consum redus de sare, proteine, zahăr şi potasiu), renunţarea la fumat, tratamentul corect şi la timp al infecţiilor streptococice, practicarea sexului protejat, evitarea drogurilor injectabile (folosirea la comun a seringilor pentru administrarea de droguri intravenos poate creşte riscul infecţie cu HIV şi hepatită) şi administrarea antiinflamatoarelor doar la nevoie şi în doza recomandată.

Autor: Paula Rotaru