Endometrioza: cauze, simptome, mituri, tratament

Descriere generala

Endometrul este tesutul care captuseste uterul. Endometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale in afara cavitatii uterine.

Cauzele si factorii de risc in endometrioza

Cu toate ca este o afectiune despre care se stie de foarte multi ani, endometrioza este o boala putin cunoscuta si diagnosticata in lume. Medicii nu pot spune cu precizie care sunt cauzele aparitiei acestei boli. Se pare că factorii genetici (afecţiunea poate fi moştenită), un sistem imunitar scăzut şi nivelul crescut de estrogen joacă un rol important.

Factori de risc
Caracterizata prin prezenta tesutului endometrial in afara cavitatii uterine uneori chiar si pe ovare, endometrioza afecteaza cu precadere femeile cu varstele cuprinse intre 25 si 40 de ani. Factorii de risc blamati pentru dezvoltarea endometriozei sunt urmatorii:
• Perioada ciclului menstrual mai mic de 28 de zile
• Durata mai mare de sapte zile a fiecarui ciclul menstrual
• Aparitia menarhei (primul ciclu) inainte de implinirea a 12 ani
• Inaintarea in varsta
• Istoricul familial
• Anomalii congenitale ale uterului care obstructioneaza fluxul menstrual

Simptome de endometrioza

De la inceput, trebuie mentionat faptul ca nu toate femeile care au endometrioza au si simptome. Dar daca acestea exista, cele mai multe dintre ele sunt reprezentate de prezenta durerilor pelvine inainte si in timpul ciclului menstrual, dureri la urinare sau in timpul tranzitului intestinal.

Alt simptom foarte des intalnit este cel de balonare permanenta, insotita deseori de crampe abdominale. Sangerarile mult mai abundente pe parcursul menstruatiei, precum si o perioada indelungata a ciclului se numara si ele printre cele mai cunsocute simptome ale afectiunii.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Modalitatea de a pune diagnosticul corect de endometrioza este interventia chirurgicala numita laparoscopie. Aceasta procedura se realizeaza prin introducerea de dioxid de carbon in abdomen si, cu ajutorul unui laparoscop (un tub subtire, lung) introdus in abdomen se vizualizeaza cavitatea abdominala si, mai mult, se poate face si biopsia tesutului.

Laparoscopia este, in prezent, cea mai folosita metoda de diagnosticare a endometriozei, putand interveni asupra leziunilor sau chisturilor descoperite.

Diagnosticul de endometrioza

Pentru a stabili daca simptomele pentru care pacienta s-a prezentat la un consult de specialitate sunt sau nu de endometrioza, medicul va face o anamneza cu pacienta pentru a afla despre istoricul afectiunilor din familia acesteia, dar si despre particularitatile fiecarui ciclu menstrual. Apoi, doctorul va face o examinare a pelvisului, incluzand examinarea vaginului si a rectului. Valorile crescute ale analizei de sange CA125 pot fi un prim indiciu in diagnosticarea endometriozei.

Tratamentul pentru endometrioza

Medicamentele cu actiune antiinflamatoare sunt des intalnite ca recomandare pentru tratamentul endometriozei, acestea ameliorand durerile pelvine. Se mai foloseste, de asemenea, tratamentul cu contraceptive orale in cazul femeilor care acuza dureri provocate de endometrioza si care nu isi doresc o sarcina in viitorul apropiat.

Daca simptomele sunt mai acute si tratamentele cu medicamente antiiflamatoare si anticonceptionale nu au dat rezultate, unii medici recomanda o terapie hormonala cu analogi de hormoni. Tratamentul chirurgical se aplica atunci cand cel medicamentos nu a functionat.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Endometrioza nu poate fi prevenita. Endometrioza este una dintre principalele cauze ale infertilitatii. Daca dupa un an in care cuplul a avut raporturi sexuale regulate si neprotejate nu poate obtine o sarcina pe cale naturala, atunci este necesara vizita la medicul specialist in infertilitate pentru recomandarea investigatiilor necesare.

Recomandari medicale

Durerile la fiecare ciclu menstrual nu sunt normale, ele necesita investigatii amanuntite mai ales daca ele nu se opresc odata cu tratamentul medicamentos antiinflamator.

In plus, nu trebuie neglijate nici simptomele care insotesc aceste dureri: tulburari de tranzit intestinal (constipatie, diareee, dureri la defecatie), tulburari de digestie, senzatii si/sau dureri la urinare. Consultati medicul la primele semne pentru a descoperi cauza acestora si, in cazul diagnosticarii, de a trata endometrioza de la o faza incipienta.

Mituri despre endometrioza

Factorii de risc pentru endometrioză includ: moștenirea genetică, instalarea menstrelor înaintea vârstei de 11 ani, menstruații abundente sau care durează mai mult de șapte zile. La unele femei, un istoric de cicluri menstruale de mai puțin de 27 de zile poate crește riscul de endometrioză.

În ciuda acestor lucruri cunoscute, endometrioza este un subiect pe seama căruia există multe mituri, ceea ce creează confuzie în rândul persoanelor interesate direct de acest subiect. Mituri pe care știința le spulberă cu dovezi. Haideți să vedem care sunt acestea!

Endometrioza face ca menstrele să fie foarte abundente, foarte dureroase sau ambele

Mai mult de jumătate dintre femeile care au menstre suferă de durere în timpul acestora. Durerea severă poate indica prezența endometriozei, însă nu în toate cazurile, așa că sub acest aspect e doar pe jumătate mit.

La alte femei cu endometrioză, menstrele pot fi ușoare, cu crampe ușoare, sau durerile sunt prezente între menstre. Orice îngrijorări cu privire la aspecte de acest gen trebuie discutate cu medicul.

Sarcina poate vindeca endometrioza

Pe parcursul sarcinii, unele femei care suferă de endometrioză constată ameliorări ale simptomelor afecțiunii, dar altele o agravare a lor.

Cercetările sugerează că sarcina nu pare să ofere beneficii femeilor cu endometrioză. În plus, oamenii de știință notează că, deși unele leziuni de endometrioză prezintă regresie, altele rămân stabile sau cresc.

Histerectomia poate trata endometrioza

O histerectomie poate ameliora simptomele endometriozei, dar nu elimină posibilitatea reapariției acesteia. Simptomele pot persista, de asemenea, dacă există leziuni endometriale încă prezente în afara uterului.

În plus, această intervenție chirurgicală îndepărtează uterul, iar endometrioza răspunde la estrogen, care este produs de ovare. Deci o histerectomie nu vindecă endometrioza.

Endometrioza dispare la menopauză

Deși cercetările sunt limitate, oamenii de știință estimează că 2-5% dintre femei au endometrioză postmenopauză. Din același motiv pentru care o histerectomie nu vindecă întotdeauna endometrioza, nici menopauza poate să nu o vindece.

Avortul provoacă endometrioză

Atât timp cât nu se bazează pe dovezi și nici nu există vreo asociere între avort și endometrioză, această afirmație nu este decât un alt mit.

Deși cauza exactă a endometriozei este încă necunoscută, se pare că, totuși, genetica este cea mai implicată.

Pilulele contraceptive pot vindeca endometrioza

Pilulele anticoncepționale pot ajuta la reducerea simptomelor endometriozei prin echilibrarea hormonilor, suprimarea ovulației și a menstruației, dar nu o vindecă.

Alte medicamente utilizate includ analgezicele și antiinflamatoarele nesteroidiene.

În 2018, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat un antagonist al hormonului de eliberare a gonadotropinei, un medicament care ajută la tratarea durerii asociate endometriozei.

Endometrioza înseamnă infertilitate

Exista femei cu endometrioză severă care rămân însărcinate și există femei cu endometrioză ușoară care au probleme de fertilitate. Deci nu se poate spune că endometrioza înseamnă 100% infertilitate.

Studiile sugerează că 30-50% dintre femeile cu endometrioză au dificultăți în a rămâne însărcinate. Deci mai rămân niște zeci de procente bune… Singura modalitate prin care o femeie cu endometrioză va afla dacă poate sau nu să rămână însărcinată este să încerce să rămână însărcinată.

Histerectomia (îndepărtarea uterului) vindecă endometrioza

Acest mit este fals. Se presupune că în absența menstruației endometrioza care este țesut endometrial nu se mai poate răspândi prin corp. În fapt, leziunile de endometrioză sunt localizate în vecinătatea diverselor organe, afectându-le chiar și după înlăturarea uterului.

Singura manifestare a bolii pentru care se indică histerectomia este adenomioza difuză în cazul în care simptomele sunt greu de suportat.

Endometrioza este o boală specifică femeilor aflate la vârstă reproductivă 

Fals. În realitate însă, endometrioza afectează o categorie mult mai largă, fiind fie nediagnosticată, fie diagnosticată greșit. Una dintre teoriile referitoare la originile endometriozei demonstrează faptul că endometrioza are drept cauză un defect genetic cu care ne naștem și care în timp, la femei, atunci când ajung la pubertate, sub influența estrogenului, se activează, cauzând dureri.

În cele mai multe cazuri, durerile de diferite feluri apar odată cu sau după primele menstruații. Sunt însă și cazuri când durerea pelvină apare înainte de menstruație. Corect ar fi să spunem că nu se știe când debutează cu exactitate simptomele endometriozei, asta pentru că simptomele sunt ignorate.

Despre endometrioza înainte de menstruație, nu se știu multe lucruri; deși a fost raportată în câteva cazuri, incidența ei ar fi putea fi mai mare dacă ar fi inclusă pe lista diagnosticelor la această categorie de vârstă.

Endometrioza este endometru

Printre cele mai frecvente mituri despre endometrioză este acela conform căruia endometrioza reprezintă țesut endometrial diseminat prin corp odată cu menstruația.

Aceasta este teoria menstruației retrograde elaborată de Dr. John Sampson în 1921, în baza studiului a 23 de cazuri. Teoria menstruației retrograde spune că, în timpul menstruației lunare, mucoasa uterină nu părăsește corpul, ci se reîntoarce în corp prin intermediul trompelor uterine, unde se poate implanta și așeza pe diferite zone și organe, determinând dezvoltarea endometriozei.

Odată atașate și implantate, aceste celule acționează precum endometrul în timpul menstruației, se „elimină” și sângerează.

Această teorie s-a dovedit a fi incorectă din lipsă de dovezi științifice. Nu există nicio dovadă că celulele endometriale prezente în lichidul peritoneal în timpul menstruației se pot atașa și invada suprafața peritoneală. Însă, cu toate acestea, în prezent este în continuare cea mai acceptată teorie.

Foto: 123rf.com