Excesul de androgeni (hiperandrogenism): cauze, simptome, tratament

Ce este hiperandrogenismul

Hiperandrogenismul este o afecţiune medicală caracterizată de excesul de androgeni, hormoni care în mod firesc prezintă niveluri mult mai crescute la bărbaţi comparativ cu femeile.

Testosteronul este cel mai cunoscut hormon androgen şi, în cazul hiperandrogenismului, acesta este produs în cantităţi triple faţă de valorile normale.

Excesul de androgeni şi, implicit, de testosteron la femei se manifestă prin apariţia acneei, creştere în greutate, dereglări menstruale şi hirsutism (păr corporal excesiv).

Principala cauză a excesului de androgeni la femei este sindromul ovarelor polichistice, acesta fiind incriminat în peste 70% dintre cazurile de hiperandrogenism.

Alte posibile cauze ale acestei afecţiuni pot fi tumorile ovariene sau cele hipofizare, obezitatea, obezitatea sau anumite medicamente.

În lipsa unui tratament adecvat, excesul de androgeni poate duce la complicaţii precum infertilitate sau diabet.

Excesul de androgeni (hiperandrogenism): simptome

Manifestările comune ale hiperandrogenismului sunt:

• Părul corporal şi facial excesiv
• Căderea excesivă a părului (alopecia)
• Acneea şi excesul de sebum
• Dereglările menstruale (lipsa ovulaţiei, spotting, menoragie)
• Creşterea în volum a clitorisului
• Creşterea în greutate (în special în partea de sus a trupului – braţe, spate, abdomen)
• Vocea groasă
• Creşterea masei musculare
• Apariţia unor pete închise la culoare la subraţ sau sub sâni (acanthosis nigricans)
• Şolduri şi sâni mici
• Nivel crescut de colesterol
• Hipertensiune

Hiperandrogenismul este adesea asociat cu hidradenită supurativă, diabet de tip 2, obezitate şi infertilitate.

Excesul de androgeni (hiperandrogenism): cauze

Cea mai frecventă cauză a hiperandrogenismului este sindromul ovarelor polichistice. O mică parte din cazuri pot fi atribuite tumorilor ovariene sau hipofizare, iar peste 20% dintre cazuri sunt de natură idiopatică, adică nu se cunoaşte cauza.

Alte posibile cauze ale hiperandrogenismului, mai rar întâlnite, sunt sindromul Cushing, acromegalia (gigantismul) şi anumite medicamente care conţin testosteron, steroizi anabolizanţi sau factor de creştere de tip insulinic (IGF-1).

Excesul de androgeni (hiperandrogenism): diagnostic

Diagnosticul de hiperandrogenism se stabileşte în urma examenului clinic şi a testelor de laborator. Iniţial, medicul va examina simptomele şi istoricul medical al pacientei, iar apoi va recomanda efectuarea unor teste de laborator care măsoară nivelul de androgeni şi alţi hormoni (hormonul de stimulare foliculară FSH, hormonul luteinizant LH, prolactina, estradiolul, testosteronul, hormonul sexual legat de globulină  SHBG, hormonii tiroidieni, androstenolonul etc.).

Un nivel uşor crescut al testosteronului poate fi pus pe seama sindromului ovarelor polichistice, iar nivelul excesiv al acestui hormon poate indica existenţa unei tumori ovariene.

De asemenea, poate fi recomandată o scanare cu ultrasunete a zonei pelviene în cazul în care se suspectează existenţa unor chisturi sau tumori ovariene.

Excesul de androgeni (hiperandrogenism): tratament

Tratamentul hiperandrogenismului depinde de cauza acestuia şi constă, de regulă, în terapie cu hormoni antiandrogenici, glucocorticoizi, finasteridă (recomandată doar femeilor aflate la post-menopauză) sau anticoncepţionale orale combinate.

În cazul sindromului ovarelor polichistice poate fi necesară administrare de metformin, un medicament care susţine funcţia ovariană şi stimulează ovulaţia.

De asemenea, spironolactona poate reduce pilozitatea excesivă, dar trebuie administrată în paralel cu anticoncepţionale, deoarece poate afecta fătul în cazul unei sarcini, şi numai în doze mici, recomandate de medic, pentru că există risc de reacţii adverse precum tulburări gastrointestinale, dereglări menstruale şi hiperpotasemie.

În cazul în care excesul de androgeni este cauzat de un neoplasm se recomandă intervenţia chirurgicală de eliminare a masei tumorale.

Pentru a reduce riscul de hiperandrogenism se recomandă dieta sănătoasă, mişcarea zilnică, menţinerea greutăţii corporale în limitele normale şi controalele medicale periodice.

Autor: Paula Rotaru

Surse: pcds.org.uk, dermnetnz.org, fertilitypedia.org