Faringita acuta: cauze, simptome, tratament

Faringita acuta este o infectie virala ce cuprinde ansamblul cailor aeriene superioare, de la fosele nazale la laringe, de aceea denumirea corecta ar fi cea de rinofaringita acuta.

Ce este faringita acuta – descriere generala

Faringita acuta este frecventa in special la copiii cu varsta intre 6 luni si 4-5 ani, adica la varsta imaturitatii fiziologice a sistemului imunitar, fiind o boala de adaptare.

Perioada de imaturitate imunitara debuteaza abia la varsta de 6 luni de viata deoarece anterior acestei varste sugarul este protejat de anticorpii materni prezenti in circulatie. Rinofaringitele se afla la originea unor complicatii infectioase de vecinatate frecvente-virale sau bacteriene (otite, sinuzite, laringite, adenite) ce pot fi suspectate fie in cazul in care apar noi semne clinice, fie in absenta vindecarii infectiei in intervalul obisnuit de timp.

Forme de faringita

Există trei forme de faringita, in functie de natura infectiei.

Faringita eritematoasa

Faringita eritematoasa – este de natura virala si apare frecvent in absenta anginei la cei amigdalectomizati. Simptomatologia este cea descrisa, cu senzatie de arsura retronazala. Aparitia durerii la inghitire, raguseala si tusea iritativa in chinte indica o extensie a procesului inflamator la laringe si trahee. Examenul obiectiv arata congestia difuza, uniforma a mucoasei faringiene ce poate fi acoperita de mucozitati.

Faringita pultacee

Faringita pultacee este de natura bacteriana, cel mai frecvent intalnit fiind streptococul. Examenul clinic indica o mucoasa faringiana relativ normala dar cu mugurii limfoizi tumefiati, congestivi si acoperiti de un depozit pultaceu de unde si durerea faringiana in punct fix. De obicei sunt prinse lanturile limfoide laterale, ceea ce completeaza tabloul anginei pultacee.

De adevarata faringita pultacee putem vorbi doar la persoanele amigdalectomizate, la care sunt prinsi doar mugurii limfoizi de pe peretele posterior faringian, iar semnele clinice, ca adenopatia dureroasa subangulomandibulara, sunt identice cu cele din angina pultacee.

Faringita mucopurulenta

Faringita mucopurulenta este forma clinica in care secretia devine mucopurulenta, iar simptomatologia generala scade in intensitate.

Simptome de faringita acută

Debutul afectiunii este cu febra, stranut, tuse iritativa, obstructie nazala urmata de secretii seroase, dureri faringiene pe care adultul le descrie drept senztie de arsura sau uscaciune a faringelui si in special inapoia foselor nazale. Aceasta este o dovada a faptului ca procesul inflamator este localizat predominant in rinofaringe (faringele superior, de dinapoia nasului).

La adult febra nu este intotdeauna prezenta, iar starea generala este buna atata timp cat nu apar complicatii. Examenul clinic evidentiaza o inflamatie nazala si faringiana difuza, precum si o secretie nazala seromucoasa sau purulenta. In mod normal in aceasta faza timpanele sunt discret hiperemice, fara sa putem vorbi inca de o otita medie acuta.

Tratamentul in faringita acuta

Nu exista un tratament etiologic al rinofaringitelor, ele fiind cauzate de o multitudine de germeni diferiti. Tratamentul este simptomatic, constand din antipiretice si antalgice (in special paracetamol). Foarte important este lavajul cavitatilor nazale de mai multe ori pe zi cu serfiziologic sau apa de mare izo sau hipertona.

Lavajul cavitatilor nazale se face in pozitie de decubit lateral (bolnavul stand pe o parte), serul intrand prin fosa nazala situata mai sus, trece prin cavum si iese prin cealalta fosa nazala (jos situata).

In faringitele necomplicate nu se administreaza antibiotice deoarece in aceste cazuri ele nici nu amelioreaza simptomele, nici nu previn complicatiile. Daca faringita este de natura bacteriana atunci se prescriu antibiotice.

Evolutia faringitei acute

In cursul rinofaringitelor, simptomele ating cea mai mare intensitate dupa 2-3 zile de evolutie, apoi se atenueaza.Vindecarea spontana se produce in a 7-a, a 10-a zi. Febra dureaza rareori mai mult de 5 zile.

Complicatii in faringita acuta

Pot fi generale si locale. Complicatiile generale sunt de obicei cele generate de febra si anume convulsiile febrile si deshidratarea.

Complicatiile locale cuprind otita medie acuta (prin propagarea infectiei prin trompa lui Eustachio), rinosinuzitele (in care febra persista mai mult de 3 zile de evolutie, rinoreea, obstructia nazala si tusea persistand mai mult de 10 zile, edem palpebral sau algii faciale ce apar la nivelul unei cavitati sinusale), conjunctivitele (cel mai frecvent la sugar, fiind date de Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis), adenitele, astmul (infectiile cu rinovirusuri declanseaza criza de astm, de unde si necesitatea adenoidectomiei la copiii cu astm sau bronsite astmatiforme).

Profilaxie in faringita acuta

Principalii factori de risc in rinofaringitele recidivante sunt absenta alimentatiei naturale, fumatul – pasiv si activ, frecventarea colectivitatilor de copii, infectia cronica a vegetatiilor adenoide, poluarea atmosferica, conditiile socio-economice si familiale, folosirea tetinelor, carenta in vitamine si minerale, refluxul gastro-esofagian, terenul alergic. Depistarea si corectarea din timp a acestor factori pot conduce la rarirea episoadelor de rinofaringita acuta.

Recomandari medicale in faringita acuta

In cazul modificarii starii generale a pacientului, a febrei prelungite si greu de controlat medicamentos, in cazul aparitiei tusei, otalgiei, durerilor de cap sau a edemelor faciale, bolnavul trebuie sa se prezinte imediat medicului de familie care, dupa caz, il va indruma medicului specialist otorinolaringolog (orelist).

De altfel, in cazul copiilor de varsta mica este absolut necesara conlucrarea dintre medicul pediatru si orelist in prevenirea si tratarea complicatiilor acestei afectiuni.

Autor: dr. Agapia Leoveanu, medic primar ORL cu specializare ORL pediatrie
Hyperclinica MedLife Unirii

Articol actualizat in 2022