Furuncul: cauze, simptome, complicații, tratament

Un furuncul este o colecție de puroi produsă de infecția cu Stafilococul aureus, la care se pot asocia și alte bacterii. Transmiterea este prin contact direct. Infecția este favorizată de o apărare deficitară a sistemului imun la stafilococ. Aceste persoane pot fi purtătoare cronice de stafilococ, pe acest fond apărând unul sau mai mulți furunculi (carbuncul).

În mod normal, un furuncul se formează prin infectarea unei glande sebacee şi apare de regulă în zona axilelor, în zona din jurul anusului sau vaginului, în zona inghinală sau pe bărbie. La început se prezintă ca un coş şi, progresiv, devine tot mai mare şi mai dureros, din cauza unei infecţii bacteriene.

Coşurile, abcesele şi furunculele apar subit şi în 24 de ore se pot umple de puroi, pentru a se vindeca mai apoi într-o formă mai lentă; în cazul furunculelor, vindecarea lor spontană poate dura între zece zile şi o lună.

Dacă observaţi apariţia unui furuncul, cel mai indicat este să vă adresaţi medicului dermatovenerolog. Nu încercaţi să îl spargeţi, pentru că nu faceţi decât să diseminaţi infecţia în corp.

Furuncul: simptome și complicații

Furunculoza poate apărea la orice vârstă şi afectează atât bărbaţii, cât şi femeile.

Clinic furunculul evoluează în mai multe faze. Debutează cu un nodul inflamator, cu edem inflamator local important (roșeață), umflătură și durere locală, asociat sau nu cu febra și alterarea stării generale.

Această faza inflamatorie este urmată de colectarea puroiului și ulterior evacuarea acestuia. În final, furunculele se sparg şi puroiul este eliberat la suprafaţa pielii.

Consecinţele sunt apariţia de noi furuncule în vecinătate, din cauza însămânţării infecţiei, apariţia de cicatrici sau sinusuri care duc la reapariţia furunculelor în acelaşi loc.

O mențiune particulară trebuie făcută pentru furunculii localizați în regiunea centrofaciala care au fost denumiți “Furunculi maligni ai feței” din cauza riscului de a se complica cu tromboflebite de sinus cavernos.

În cazuri severe, dar din fericire rare, poate apărea o infecţie extinsă local numită celulită, care duce la apariţia de zone umflate şi dureroase în toată zona intimă.

De ce apar furunculele: cauze și factori de risc

Furunculul poate apărea fie ca urmare a infecţiei cu stafilococul auriu, alte bacterii sau fungi de pe suprafaţa pielii care intră uşor în ţesutul subcatanat sau în glandele sudoripare, prin intermediul unui canal provocat de lezarea firului de păr.  De asemenea, furunculele mai pot fi cauzate de oigienă incorectă şi de o dietă dezechilibrată.

Există o serie de afecţiuni medicale care predispun la apariţia furunculelor şi pe care medicii dermatologi le au în vedere şi le evaluează. Printre aceste se numără, în special, diabetul zaharat, obezitatea, dermatitele care predispun la o barieră cutanată compromisă şi care favorizează infecţiile, hiperhidroza, foliculita, hidradenita supurativă.

Fumatul, igiena precară, epilarea cu lama, purtarea de îmbrăcăminte neadecvatăşi care favorizează transpiraţia excesivă, lenjeria intimă sintetică şi strâmtă sunt alţi factori care favorizează apariţia furunculelor în zonă intimă.

Diagnostic furuncul: investigații radioimagistice și de laborator

Diagnosticul de furuncul se bazează în principal pe aspectul cutanat, unele cazuri fiind însă destul de complexe (numeroase furuncule în diferite zone ale corpului) şi necesită investigarea totală a pacientului.

În plus, pentru siguranţa şi corectitudinea diagnosticului, sunt utilizate teste care constau în biopsii cutanate sau mucoase, hemograme sau hemoculturi care să pună în evidenţă exact bacteria care a cauzat infecţia.

Înainte de începerea unei cure cu antibiotice se recomandă recoltarea de examen bacteriologic cu antibiogramă deoarece există numeroase tulpini de Stafilococ rezistente la multe din antibioticele uzuale. Adițional, se pot efectua dozări ale principalilor parametri inflamatorii. La persoanele cu furunculoză recidivantă se recomandă investigarea statusului imunologic.

Tratament pentru furuncul

Un furuncul se poate vindeca de la sine, însă dacă se menţine mai mult de două săptămâni şi este însoţit de simptome precum febră, dureri, oboseală, inflamaţii cronice, este indicat să luăm în considerare o variantă de tratament.

De asemenea, când aceste furuncule reapar la intervale scurte de timp, trebuie să ne gândim la un tratament pentru întregul organism, care să includă schimbări în alimentaţie, o igienă adecvată și vaccinul antistafilococic.

Tratamentul topic constă în aplicarea de antiseptice şi antibiotic, iar cel sistemic presupune antibioterapie, conform antibiogramei, de obicei cu antibiotice betalactamice din clasa penicilinelor.

Se asociază un tratament simptomatic pentru reducerea febrei. Local în faza inflamatorie se aplică gheață.

În faza de colectare și evacuare a burbionului, se va face dezinfecție și toaletă locală pentru evacuarea completă a puroiului.

Excepția este în furunculul malign al feteiunde sunt INTERZISE manevrele de curățare pentru a nu se disemina materialul infecțios. Furunculul malign al fetei este considerat o URGENȚĂ MEDICALĂ.

Atenţie deosebită chirurgicală este necesară și în cazul sinusului pilonidal, care este o colecţie de puroi în interiorul unor sinusuri, traiecte comunicante, săpate în zona joasă a coloanei sacrate. La fel şi în cazul abceselor din jurul anusului, care pot duce la injecţii extinse şi operaţii mai dificile atunci când sunt neglijate.

Tratamentul furuncului apărut în zona intimă se realizează de cele mai multe ori sub îngrijirea medicului dermatolog, cu suportul medicului chirurg în cazurile în care furunculele sunt de dimensiuni mari şi profunde.

Sunt necesare o serie de măsuri generale şi investigaţii, precum testarea glicemiei pe nemâncate şi efectuarea unui examen bacteriologic înainte de administrarea de antibiotice, mai ales în cazurile recurente, cu scopul de a evalua posibila prezenţă a stafilococilor rezistenţi (precum stafilocul auriu meticilino-rezistent sau stafilococul care exprimă toxina Panton-Valentine) sau a infecţiilor mai rare cu Pseudomonas, streptococi, candida sau colonizare cu bacterii specifice sistemului digestiv, precum Escherichia coli. 

În unele cazuri, puroiul este steril, el fiind rezultatul unui proces inflamator rezultat în urma ocluziei glandelor uleiului şi transpiraţiei din zona intimă, în general survenit pe fondul frecării sau hidradenitei supurative.

De ce nu este indicat să spargeți un furuncul

Dacă observaţi apariţia unui furuncul, cel mai indicat este să vă adresaţi medicului dermatovenerolog. Nu încercaţi să îl spargeţi, pentru că nu faceţi decât să diseminaţi infecţia în corp.

Este important ca tratamentul să fie iniţiat de medicul dermatolog şi sub supravegherea acestuia, cu evitarea administrării medicaţiei sistemice şi a aplicării de topice din proprie iniţiativă.

De asemenea, este interzisă şi evacuarea acestor furuncule, întrucât au potenţial de diseminare către cavitatea craniană cu formarea de flebite ale sinusului cavernos, în special cele de la nivelul faciesului, buzei superioare.

Cum poate fi prevenit un furuncul

Pentru a preveni apariţia furunculului în interiorul nasului, evitaţi să vă scobiţi în nas, spălaţi-vă regulat şi corect pe mâini cu apă şi săpun antibacterian, evitaţi folosirea în comun a spray-urilor nazale şi adoptaţi o dietă bogată în fructe, legume şi carne slabă, care vă poate ajuta să vă menţineţi sistemul imunitar la cote maxime şi, astfel, să ţineţi la distanţă numeroase afecţiuni.

Ca reguli generale de prevenție:

1. Menţineţi igiena intimă şi folosiţi săpunuri şi geluri antiseptice, cum ar fi cele pe bază de clorhexidină, clorura de benzalconiu atât în perioadele cu furuncule, precum şi o perioadă scurtă după.

2. Întrebaţi membrii familiei şi persoanele cu care împărţiţi locuinţa dacă se confruntă cu aceeaşi problemă şi evitaţi să împărţiţi prosoapele şi/sau lenjeria.

3. Folosiţi lenjerie intimă lejeră, preferabil din bumbac, şi evitaţi pantalonii scurţi şi colanţii din material sintetic, mai ales atunci când vă antrenaţi la sală şi transpiraţi excesiv.

4. Renunţaţi la fumat şi încercaţi să pierdeţi din kilogramele în plus prin dietă şi sport. Atenţie însă: aceste obiective nu sunt mereu realizabile în acelaşi timp; prioritizaţi renunţarea la fumat.

5. Cu toate că nu există dovezi clare care să dovedească o legătură directă între dietă şi furuncule, se pare că alimentele cu un indice glicemic crescut, precum dulciurile şi sucurile, pot favoriza afecţiunea.

6. Adresaţi-vă dermatologului pentru un control general, în special pentru a exclude afecţiuni care predispun la apariţia furunculelor recurente şi pentru efectuarea unui examen bacteriologic atunci când este cazul.

7. Nu luaţi antibiotice orale în lipsa recomandării venite din partea dermatologului, pentru a evita dezvoltarea de superbacterii rezistente; aplicaţi o cremă pe bază de antibiotic sau o soluţie dezinfectantă şi menţineţi zona curată până când ajungeţi la medic sau în cazurile uşoare.

8. Evitaţi să spargeţi colecţiile de puroi, pentru a nu extinde infecţia în vecinătate şi chiar în profunzime.

9. Revizuiţi metoda de înlăturare a părului din zona intimă, evitând preferabil lama, care poate irita şi extinde eventualele infecţii. Sunt de preferat epilarea cu IPL (lumina intens pulsata) şi laserul.

10. În cazul în care furunculul este foarte extins şi dureros, mai ales dacă este însoţit de simptome generale precum temperatură, frison, stare generală proastă, confuzie, adresaţi-vă unui serviciu medical de urgenţă!

Surse: webmd.com, healthline.com, mayoclinic.org, nhs.uk

Articol actualizat 2022.