Peritonita acută: cauze, simptome, tratament

Peritonita acută: cauze, simptome, tratament
Peritonita acută

Peritonita acută: definiţie

Peritonita acută este o afecţiune ce constă în inflamarea peritoneului, adică acea membrană subţire care acoperă peretele abdominal şi organele din sistemul digestiv, ca urmare a unei infecţii bacteriene sau, mai rar, fungice. Termenul de „acut” se referă la faptul că simptomele evoluează şi se înrăutăţesc rapid. Peritonita poate fi consecinţa unei perforaţii abdominale care permite pătrunderea bacteriilor în fluxul sanguin sau o complicaţie a altor condiţii medicale, de regulă ciroza hepatică.

Trebuie menţionat că peritonita este o urgenţă medicală care trebuie tratată prompt cu antibiotice şi, uneori, prin intervenţie chirurgicală. În lipsa unui tratament rapid, simptomele se pot agrava în scurt timp, fiind chiar fatale (aşa cum este în cazul şocului septic).

Peritonita acută: simptome

Simptomele peritonitei acute constau în apariţia bruscă a unor stări de greaţă, apetit redus şi durere abdominală severă, care se înrăutăţeşte la fiecare mişcare. Alte posibile manifestări ale peritonitei sunt:

  • Balonarea sau distensia abdominală (cauzată de acumularea de lichide în abdomen – ascită)
  • Febra sau/şi frisoane
  • Vărsăturile
  • Diareea
  • Setea excesivă
  • Oboseala
  • Producţia redusă de urină
  • Incapacitatea de a elimina materiile fecale sau de a elimina gazele intestinale

În lipsa unui tratament rapid, peritonita poate duce la apariţia unor complicaţii severe, respectiv bacteremie sau sepsis (infecţii generalizate în sânge), care pot determina insuficienţă de organ sau şoc septic.

Peritonita acută: cauze

Peritoneul se poate inflama din mai multe cauze. În cazul peritonitei acute, cel mai probabil este vorba despre o ruptură a peretelui abdominal, care permite pătrunderea bacteriilor în fluxul sanguin şi determină apariţia simptomelor severe într-un timp foarte scurt. Cauze comune ale peritonitei sunt:

  • Anumite proceduri medicale, precum dializa peritoneală (în cazul insuficienţei renale), paracenteza, colonoscopia, endoscopia sau operaţia gastrointestinală
  • Ruptura apendicelui
  • Ulcerul stomacal
  • Perforarea colonului
  • Pancreatita
  • Diverticulita
  • Ciroza hepatică
  • Boala Crohn
  • Răni abdominale cauzate prin înjunghiere, împuşcare sau lovire puternică

Peritonita acută: diagnostic

Pentru a stabili diagnosticul de peritonită, medicul va lua în considerare, în primul rând, simptomele pacientului, istoricul medical al acestuia. Ulterior, acesta va realiza un examen fizic rapid, pentru depistarea zonelor dureroase şi observarea unor anomalii (abdomenul umflat, de exemplu, care este un semn de ascită). În completarea acestora, medicul poate recomanda efectuarea unor analize de sânge, teste imagistice (radiografie, ultrasunete, CT) sau examinarea lichidului peritoneal (paracenteză).

Peritonita acută: tratament

Peritonita acută este o urgenţă medicală şi trebuie tratată ca atare! Tratamentul constă, de regulă, în administrare de antibiotice (comprimate sau intravenos, în funcţie de severitatea simptomelor), intervenţie chirurgicală (pentru eliminarea ţesutului infectat şi prevenirea răspândirii infecţiei, mai ales dacă peritonita este cauzată de ruptura apendicelui sau a colonului, de exemplu). Terapiile adjuvante în peritonită pot presupune administrare de analgezice, transfuzii de sânge, tratament cu oxigen etc.

În cazul în care pacientul cu peritonită urmează şedinţe de dializă, este posibil ca medicul să recomande oprirea pentru câteva zile a acestei proceduri medicale.

Deseori, peritonita este asociată cu dializa peritoneală, ca urmare a microbilor care se adună în jurul cateterului. Prin urmare, se recomandă igiena strictă: spălarea frecventă pe mâini, sub unghii şi între degete, înainte de a atinge cateterul, curăţarea zilnică a pielii din zona respectivă cu o soluţie antiseptică, purtarea unei măşti chirurgicale, evitarea contactului cu animalele de companie etc.

Dacă pacientul prezintă ascită – acumulare de lichid în abdomen – ca urmare a unei afecţiuni a ficatului, aşa cum este ciroza, medicul poate prescrie antibiotice pentru prevenirea peritonitei.

 

Alimentația în peritonită

Poate fi dificil să digerați alimente dacă aveți peritonită. Un tub de hrănire poate fi introdus în stomac prin nas sau plasat în interiorul stomacului folosind o intervenție chirurgicală lpunctuală. Dacă acesta nu poate fi folosit, nutrienții lichizi pot fi administrați direct printr-o branulă direct în vene.

Surse: medicinenet.com, webmd.com, mayoclinic.org

Articol revizuit în 2022

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”