Polipii sunt formatiuni protruzive ale mucoasei digestive, care pot aparea la nivelul colonului, stomacului, esofagului si intestinului subtire. Prevalenta reala a polipilor colonici este greu de apreciat, acestia fiind mai frecvent intalniti la populatiile cu dieta de tip occidental (hipercalorica, bogata in lipide si proteine si saraca in fibre alimentare).
De asemenea, studiile epidemiologice au aratat o corelatie pozitiva cu alcoolul si fumatul. Varsta reprezinta un alt factor care influenteaza incidenta polipilor: acestia sunt rar intalniti sub 30 de ani (cu exceptia unor sindroame de polipoza familiala), in schimb, peste 50 de ani sunt intalniti la aproximativ 30% dintre persoane.
Factorii genetici pot fi si ei incriminati in aparitia polipilor, fiind demonstrata incidenta crescuta la persoanele care sunt rude de gradul I ale pacientilor cu cancer colorectal. Din acest motiv este recomandat un control prin colonoscopie la aceste persoane, cu 10 ani mai devreme decat varsta rudei diagnosticate cu neoplasm colorectal
Polipii colonici sunt, de regula, asimptomatici; ocazional pot aparea simptome, cum ar fi rectoragiile (sangerari la scaun, mai ales nedureroase), dar si diaree sau constipatie, atunci cand polipii sunt voluminosi si se afla in colonul sigmoid sau in rect.
Sangerarile pot fi vizibile macroscopic sau pot fi microscopice, determinand pozitivarea testului pentru hemoragii in scaun (hemoragii oculte) sau, mai rar, anemie feripriva. Uneori, pentru polipii voluminosi obstructivi pot fi prezente manifestari subocluzive.
Deoarece majoritatea polipilor colonici sunt asimptomatici, ei sunt descoperiti de regula prin tuseu rectal, rectosigmoidoscopie flexibila, irigografie, colonoscopie de screening (pentru preventia cancerului colorectal la persoane asimptomatice) sau colonoscopie virtuala.
Din punct de vedere histopatologic, polipii colonici sunt de mai multe tipuri, cel mai frecvent intalniti fiind polipii adenomatosi. Acestia sunt leziuni premaligne, care pot evolua catre cancer colorectal intr-un interval variabil de timp, de la 5 la 10 ani.
Atunci cand sunt identificati in cursul unei colonoscopii, ei trebuie biopsiati, pentru a identifica tipul de polip (daca este adenomatos) si prezenta displaziei (leziune premaligna) de grad usor, mediu sau sever.
Examenul histopatologic este esential in cazul tuturor polipilor excizati, si in special in cazul polipilor mari. Biopsiile permit examinarea unor esantioane limitate de tesut, ariile de displazie severa sau carcinom in situ putand fi in afara biopsiei prelevate. Doar examinarea polipului in totalitate exclude diagnosticul de malignizare (sau arata ca este vorba de un adenocarcinom, schimband conduita terapeutica ulterioara).
Dupa ce au fost diagnosticati, polipii gasiti trebuie rezecati, pentru a preveni riscul de malignizare in timp, chiar daca celulele canceroase nu sunt gasite, de obicei, la nivelul polipilor mai mici de 2,5 cm.
Dupa rezectie (polipectomie), o colonoscopie de control este imperios necesara, pentru a verifica lipsa tesutului restant si a rezeca eventuale leziuni nou aparute.
Neoplasmele colorectale se dezvolta din adenoame preexistente, proces care se desfasoara lent, in interval de circa 5 ani de la diagnostic.
Acest fapt a putut fi constatat la pacientii care au refuzat terapia (polipectomia), iar ulterior s-a diagnosticat un carcinom invaziv cu aceeasi localizare. In plus, este dovedita scaderea incidentei cancerului colorectal prin polipectomia profilactica a adenoamelor.
Pentru a depista la timp adenoamele colorectale si a preveni sau a scadea incidenta cancerului colorectal se recomanda screening la persoanele asimptomatice:
– populatie cu risc standard – persoane peste 50 de ani fara istoric familial de cancer colorectal – colonoscopie totala sau rectosigmoidoscopie la 5 ani, cu test Hemocult anual
– populatie cu risc crescut – persoane cu rude de gradul I cu cancer colorectal – colonoscopie de la varsta de 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat varsta rudei afectate
Pacientul trebuie sa se prezinta la gastroenterolog pentru efectuarea unei explorari endoscopice diagnostice, eventual si terapeutice.
Acesta va hotari, in functie de rezultatele investigatiei si examenului histopatologic, daca pacientul trebuie indrumat catre chirurgul generalist, si ulterior catre oncolog sau daca sint necesare numai colonoscopii de control.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.