Gripa: cauze, simptome, tratament, prevenţie

Ce este gripa

Gripa este o afecţiune respiratorie contagioasă cauzată de virusul Influenza (de tip A sau B), care poate cauza complicaţii severe (pneumonie, otită, sinuzită, astm etc.), în special în cazul anumitor categorii la risc, precum copiii mici, vârstnicii peste 65 de ani sau persoanele care suferă de boli cronice. Virusul se transmite prin inhalarea picăturilor de salivă ale persoanei contaminate (prin strănut, tuse) sau prin atingerea suprafeţelor contaminate şi atingerea ulterioară a nasului, gurii sau a ochilor.

Se estimează că între 3 şi 11% din populaţia Americii se îmbolnăveşte de gripă anual, în funcţie de fiecare sezon gripal, arată datele Centers for Disease and Prevention.

În România, datele arată că 199 de persoane şi-au pierdut viaţa în sezonul 2018-2019 din cauza complicaţiilor provocate de gripă, majoritatea suferind de condiţii medicale preexistente şi nefiind vaccinate antigripal.

Durerile de cap, durerile musculare, frisoanele şi tusea sunt principalele simptome ale gripei. Acestea pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor antivirale, dar şi cu remedii naturale.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei şi a complicaţiilor acesteia este vaccinarea antigripală (injecţie sau spray nazal). Aceasta se face de obicei la sfârşitul toamnei, înainte de debutul sezonului gripal, deoarece sunt necesare două săptămâni până când ingredientele din vaccin să îşi facă efectul.

Gripa: cauze, factori de risc, mod de transmitere

Spre deosebire de răceală, care poate fi cauzată de peste 100 de tipuri de virusuri, gripa poate fi cauzată doar de 3 tipuri de virusuri Influenza, respectiv tipul A, B sau C. Tipul C de virus este cel care provoacă cele mai uşoare simptome şi nu determină apariţia complicaţiilor. În schimb, tipurile A şi B sunt mai periculoase, motiv pentru care vaccinul gripal are în compoziţie virus viu atenuat din aceste tipuri.

Compoziţia vaccinului gripal este reînnoită anual, deoarece există multe virusuri gripale care se schimbă în permanenţă. Această compoziţie este stabilită în urma recomandărilor specialiştilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în funcţie de virusurile gripale care au circulat în sezonul gripal anterior, respective 2018-2019.

Pentru 2019-2020, vaccinul trivalent (care are trei componente) conţine:

• A/Brisbane/02/2018 (H1N1)pdm09 virus (actualizat)
• A/Kansas/14/2017 (H3N2) virus (actualizat)
• B/Colorado/06/2017 virus (Victoria)

Vaccinul quadrivalent (cu patru componente) ar trebui să conţină virusurile de mai mai sus, plus virusul B/Phuket/3073/2013 (Yamagata).

Gripa este o boală foarte contagioasă, care se transmite prin strănut, tuse, uneori prin sărut sau atingerea unor suprafeţe contaminate (tastatură, mânere, telefon etc.) şi ducerea mâinilor la ochi, gură sau nas.

Trebuie menţionat că o persoană infectată cu virusul gripal poate transmite infecţia înainte să prezinte simptome. Perioada cu cea mai ridicată rată de contagiozitate este la 3-4 zile după debutul simptomelor (acestea apar, de regulă, la 2-4 zile după contractarea virusului). Copiii şi persoanele cu sistemul imunitar slăbit, precum cele care suferă de boli cronice, prezintă o rată mai mare şi mai de durată de contagiozitate. Această categorie poate transmite virusul gripal de la 7 la 14 zile sau chiar mai mult de la infecţie.

Anumite categorii de persoane prezintă un risc mai crescut de a contracta virusul gripal, dar şi de a dezvolta complicaţii. Acestea suferă de obicei de condiţii medicale preexistente, precum:

• Boli cronice pulmonare (astm, BPOC, bronşiectazie, fibroză chistică etc.)
• Boli de inimă
• Boli de rinichi
• Diabet sau altă afecţiune cronică metabolică
• Obezitate morbidă
• Infecţie cu HIV/SIDA
• Boli de ficat (ciroză hepatică, steatoză hepatică nonalcoolică etc.)
• Anemie severă (anemie cu celule în seceră)
• Cancer (în special leucemie)

De asemenea, sunt la risc copiii şi adolescenţii care au urmat tratament cu aspirină pe termen lung, gravidele, persoanele care fac chimioterapie sau radioterapie, copiii sub 5 ani (mai ales cei sub 2 ani), persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi personalul medical.

Gripa: simptome şi complicaţii

Gripa poate prezenta simptome diferite, în funcţie de starea de sănătate a persoanei infectate. Cu cât aceasta are un sistem imunitar mai puternic, cu atât gripa este mai puţin periculoasă. Simptomele pot fi uşoare, moderate sau severe, putând cauza inclusiv decesul, în cazul unei persoane aflate în categoria de risc. Trebuie menţionat că gripa este diferită de răceală, atât în ceea ce priveşte cauzele, cât şi simptomele.

Simptomele gripei debutează de regulă brusc şi pot dura între 7 şi 14 zile. Acestea pot consta în:

• Febră sau frisoane
• Tuse
• Dureri în gât
• Nas înfundat sau secreţii nazale abundente
• Dureri musculare sau generalizate
• Dureri puternice de cap
• Oboseală excesivă
• Vărsături sau diaree (în special în cazul copiilor)

Majoritatea persoanelor cu gripă se însănătoşesc în decursul a două săptămâni, dar altele, cum sunt cele descrise în categoria de risc, pot dezvolta complicaţii, unele chiar fatale. Aceste complicaţii pot consta în:

• Pneumonie
• Infecţii ale sinusurilor sau ale urechilor
• Miocardită
• Encefalită
• Miozită
• Rabdomioliză
• Insuficienţă de organ (insuficienţă cardiacă sau renală)

Semnalele de alarmă care ar trebui să trimită la medic adulţii sau copiii cu gripă sunt:

• Respiraţia accelerată sau dificultăţile respiratorii
• Cianozarea (învineţirea) buzelor sau a feţei
• Durerile puternice în piept
• Durerile musculare puternice (copilul refuză să se ridice sau să meargă)
• Deshidratarea severă (lipsa urinării pentru mai mult de 8 ore, gura uscată, lipsa lacrimilor)
• Febra crescută (peste 40 de grade Celsius)
• Tuse care nu se ameliorează în două săptămâni
• Afecţiuni cronice care se înrăutăţesc
• Ameţeală, confuzie

Diferenţa dintre gripă şi răceală

Gripa şi răceala pot fi uşor confundate, deoarece împărtăşesc multe dintre simptome, cauzele fiind însă cu totul altele. Există însă unele deosebiri între aceste două afecţiuni. De regulă, simptomele gripei sunt mai severe decât în cazul răcelii.

Iată mai jos un tabel care prezintă simptomele gripei şi răcelii, debutul şi frecvenţa acestora:

Gripa: diagnostic

Diagnosticul de gripă poate fi stabilit doar pe baza simptomelor descrise de pacient şi evaluate de medic, dar şi cu ajutorul unui test rapid, care constă în recoltarea de secreţii nazale sau prin aspirat nazofaringian şi evaluarea microscopică a acestora.

Specialiştii recomandă ca recoltarea probei să fie realizată cât mai aproape de debutul simptomelor (la cel mult 4 zile de la apariţia simptomelor), excepţie făcând persoanele imunocompromise din cauza unor boli severe, în organismul cărora virusul poate fi identificat prin testul rapid chiar şi la o săptămână de la debutul simptomelor specifice gripei.

Rezultatele testului vor fi obţinute în mai puţin de 24 de ore, însă sensibilitatea testului rapid este destul de scăzută (variază de la 50% la 70%), motiv pentru care pot apărea rezultate fals-negative sau fals-pozitive.

Rezultatul fals-pozitiv este mai probabil să apară în situaţia în care prevalenţa gripei, adică totalitatea cazurilor de îmbolnăvire pe o anumită perioadă, este scăzută (la începutul şi la sfârşitul sezonului gripal). În schimb, rezultatul fals-negativ apare când prevalenţa gripei este ridicată, adică în vârful sezonului gripal.

În astfel de situaţii, când semnele sunt specifice gripei, dar rezultatele sunt fie fals-pozitive, fie fals-negative, medicul poate recomanda teste de biologie moleculară RT-PCR pentru confirmarea bolii.

Gripa: tratament

Având în vedere că gripa este cauzată de un virus, nu de o bacterie, antibioticele nu sunt o metodă de tratament luată în calcul. Acestea ar putea fi recomandate doar dacă gripa cauzează complicaţii, aşa cum este pneumonia bacteriană sau alte infecţii.

Cea mai indicată metodă de tratament a gripei constă în administrarea de medicamente antivirale, recomandate de medic, care ameliorează simptomele şi scurtează durata bolii cu 1-2 zile, dar pot preveni şi apariţia complicaţiilor.

Aceste medicamente trebuie luate la scurt timp după debutul simptomelor şi durata tratamentului variază de la 5 la 14 zile, în funcţie de severitatea simptomelor şi de reacţia organismului fiecărei persoane.

Printre efectele adverse ale medicamentelor antivirale se numără senzaţia de greaţă, vărsăturile, diareea, însă acestea pot fi prevenite dacă medicamentul este luat în timpul mesei, nu pe stomacul gol.

În cazul copiilor şi adolescenţilor care prezintă simptome de gripă este contraindicată aspirina (acidul acetilsalicilic), deoarece poate cauza o afecţiune severă, numită sindromul lui Reye.

Gripa: remedii naturiste

Pentru a ameliora simptomelor gripei, sunt recomandate următoarele măsuri şi tratamente naturiste:

• Consumul ridicat de lichide (apă plată, sucuri de fructe naturale, supe, ciorbe, ceaiuri de plante – ceai verde sau negru, ceai de ghimbir, ceai de cuişoare sau de echinacea, ceai de lămâie – îndulcite cu miere de albine)
• Odihna – somnul este unul dintre cele mai bune medicamente naturale împotriva infecţiei (este de preferat limitarea efortului fizic intens)
• Administrarea de suplimente cu zinc sau suplimentarea dietei cu alimente bogate în acest mineral, precum carne roşie, fructe de mare, linte, năut, fasole, mazăre, seminţe, lactate, ouă
• Consumul de alimente bogate în vitamina C (lămâi, portocale, kiwi, ananas, mandarine, grepfrut, ardei gras, broccoli etc.) sau administrarea de suplimente cu vitamina C
• Gargara cu apă caldă şi sare (ameliorează durerile în gât)
• Folosirea unui umidificator de cameră
• Administrarea de produse apicole (polen, propolis, lăptişor de matcă)
• Inhalaţiile cu uleiuri esenţiale de scorţişoară, mentă, eucalipt, lămâie, cimbru, oregano

Gripa: metode de prevenire

Cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei este vaccinarea antigripală, care trebuie realizată anual. Pe lângă asta, pot fi luate măsuri simple, precum:

• Evitarea persoanelor bolnave
• Spălarea mâinilor cu apă şi săpun sau folosirea unei soluţii dezinfectante înainte de a duce mâna la gură, nas, ochi după contactul cu o persoană sau o suprafaţă posibil contaminată
• Evitarea supraaglomerărilor (mijloace de transport în comun, şcoli, instituţii etc.)
• Acoperirea nasului şi a gurii cu un şerveţel în timpul strănutului sau al tusei
• Dieta echilibrată, bogată în fructe şi legume proaspete
• Odihna suficientă şi evitarea stresului
• Curăţarea periodică a suprafeţelor atinse (mânere, telefon, tastatură etc.)

Vaccin gripal: recomandări, beneficii, reacţii adverse

Vaccinul gripal este cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei şi a complicaţiilor acestei boli. El trebuie realizat anual, deoarece tulpinile virusului gripal se pot schimba, pe de o parte, astfel încât compoziţia vaccinului este la rândul ei modificată de la un an la altul, iar eficienţa acestuia nu este permanentă, ci doar temporară.

Vaccinul gripal poate fi administrat tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni, dar cu precădere anumitor categorii menţionate anterior, cu anumite excepţii.

Cine nu trebuie să facă vaccinul gripal: copiii cu vârsta sub 6 luni, persoanele cu alergii severe la anumiţi compuşi din vaccin (antibiotice, gelatină, albuş de ou etc.).

Persoanele cu sindrom Guillain-Barré şi cele care prezintă simptome de răceală, gripă sau pur şi simplu nu se simt bine trebuie să ceară sfatul medicului înainte de a a se vaccina antigripal.

Vaccinarea antigripală are numeroase beneficii: în primul rând, reduce şansele de a contracta virusul, apoi ameliorează semnificativ simptomele şi previne apariţia complicaţiilor.

Trebuie ţinut cont însă că vaccinul gripal se face într-o anumită perioadă a anului, de obicei la mijlocul sau spre sfârşitul toamnei (cel mai târziu la începutul lunii decembrie), deoarece efectele acestuia se fac simţite abia peste două săptămâni, iar sezonul gripal apare, de regulă, în primele luni de iarnă.

Printre posibilele reacţii adverse la vaccinul gripal se numără: febra uşor ridicată (38 grade Celsius), dureri musculare, umflături, iritaţii la locul injecţiei, dureri de cap sau dureri musculare, uşoară ameţeală. Aceste simptome durează de obicei 2-3 zile de la vaccinare şi dispar de la sine sau pot fi ameliorate cu analgezice, antipiretice sau antiinflamatoare.

Vaccin gripal nazal: recomandări, beneficii, reacţii adverse

Pentru copii şi persoanele adulte care se tem de injecţii există varianta vaccinului nazal gripal, sub forma unui spray nazal, care este la fel de eficient precum vaccinul clasic, prin injectare. Acest vaccin nazal conţine virus viu atenuat şi este recomandat persoanelor cu vârste cuprinse între 2 şi 49 de ani.

Trebuie menţionat că, atât în cazul vaccinului clasic, cât şi în cazul vaccinului nazal, virusul conţinut nu determină apariţia gripei! La fel ca în cazul vaccinului clasic, vaccinul nazal se administrează în aceeaşi perioadă recomandată.

Vaccinul nazal nu trebuie făcut persoanelor imunocompromise ca urmare a unei afecţiuni cronice, precum leucemie acută sau cronică, limfom, infecţie cu HIV, sau celor care urmează un tratament cu doze mari de corticosteroizi, imunosupresoare (chimioterapice), gravidelor, copiilor cu vârsta între 2 ani şi 17 ani care urmează un tratament cu aspirină sau care suferă de astm ori au un istoric de wheezing în ultimele 12 luni, precum şi celor care au luat medicamente antivirale în ultimele 48 de ore.

De asemenea, nu se recomandă vaccinul nazal persoanelor care locuiesc în aceeaşi casă cu o persoană grav bolnavă sau care a suferit recent un transplant de organ sau de măduvă, timp de 7 zile, deoarece virusul viu din vaccin, chiar dacă este atenuat, poate fi transmis acestora, înrăutăţindu-le starea de sănătate. În astfel de situaţii, dacă nu poate fi evitat contactul cu persoana respectivă, se recomandă vaccinul gripal cu virus inactivat.

La fel ca în cazul vaccinului clasic, vaccinul gripal nazal poate determina apariţia unor reacţii adverse care constau în simptome similare gripei, dar mult mai uşoare, pe o perioadă de 1-3 zile, precum: secreţii nazale, frisoane, oboseală, dureri de cap, dureri în gât, vărsături, diaree, crampe abdominale, tuse, lipsa poftei de mâncare sau dureri musculare.

Autor: Paula Rotaru

Surse: cdc.gov, mayoclinic.org