Hemangiom cutanat: cauze și tratament

Hemangiom cutanat: cauze și tratament
Foto: 123rf.com

Un hemangiom cutanat reprezintă o tumoră vasculară benignă frecvent întâlnite la bebeluşi – se estimează că unul din cinci copii prezintă o astfel de afecţiune. Fetele cu pielea mai deschisă la culoare sunt mai predispuse la apariţia hemangiomului cutanat, la fel şi bebeluşii prematuri, născuţi înainte de termen. Hemangiomul cutanat apare de obicei după 3-5 săptămâni de la naştere şi creşte rapid în dimensiune în primele 6 luni de viaţă.

Acesta are forma şi culoarea unei căpşune, dar dispare de regulă până la vârsta de 10 ani – pe măsură ce copilul creşte, hemangiomul îşi reduce dimensiunile.

Faţa, scalpul, gâtul, spatele, pieptul, mâinile şi zona din spatele urechilor sunt cele mai vizate regiuni în care poate apărea hemangiomul cutanat.

Deşi sunt deranjante şi inestetice, hemangioamele cutanate nu prezintă riscuri asupra sănătăţii. Aceste excrescenţe sunt benigne, deci necanceroase, şi trec de la sine în decursul a câţiva ani, fără niciun fel de tratament.

Totuşi, există situaţii când hemangioamele pot cauza ulceraţii sau durere, dar şi dificultăţi respiratorii sau tulburări de vedere, caz în care se impune tratamentul acestora.

Cauze

Cauzele apariţiei hemagiomului cutanat nu sunt cunoscute încă, dar ce se ştie este că incidenţa acestuia este mai crescută în rândul fetelor, prematurilor şi bebeluşilor cu greutate mică la naştere.

Alteori, hemangiomul cutanat poate fi moştenit de la părinţi şi apare spontan, motiv pentru care nu se cunosc măsuri prin care acesta poate fi prevenit.

Hemangiom cutanat: simptome

Hemangiomul cutanat debutează cu mici pete roşii înconjurate de un halou, care se măresc în scurt timp şi devin excrescenţe de culoare roşu aprins, moi şi evidenţiate la suprafaţa pielii, în special pe cap, piept sau zona cervicală.

Acestea se aplatizează pe parcursul timpului şi îşi pierd culoarea, care devine iniţial roz-gri, apoi pielea îşi recapătă nuanţa naturală. Sunt însă şi cazuri când hiperpigmentarea cauzată de hemangiom poate lăsa semne sau pete discrome la nivelul tegumentului.

De asemenea, există şi hemangioame care au o culoare albăstrie, iar marginile sunt mai puţin evidente, acestea fiind localizate în special pe faţă sau pe gât – hemangioame cavernoase profunde. De altfel, cu cât sunt mai profunde, cu atât hemangioamele au o culoare mai închisă.

În funcţie de localizare, hemangiomul cutanat poate favoriza apariţia unor complicaţii precum:

  • Durere
  • Sângerare
  • Infecţie
  • Tulburări de vedere, de auz sau de respiraţie
  • Ulceraţii
  • Dezvoltarea de cheaguri de sânge

Diagnostic

Diagnosticul de hemangiom se poate stabili doar pe baza examenului dermatologic, nefiind necesare alte teste suplimentare. Totuşi, dacă hemangiomul are un aspect neobişnuit, medicul poate solicita efectuarea unei biopsii.

În cazul hemangioamelor cavernoase, medicul ar putea recomanda o tomografie computerizată sau imagistica prin rezonanţă magnetică, pentru a vedea cât de profunde sunt aceste vase de sânge. De asemenea, ar putea fi necesar un test Doppler, pentru a observa structura vaselor de sânge, pulsaţiile pereţilor şi circulaţia sângelui, dar şi stadiul de evoluţie a hemangiomului – dacă este în creştere, dacă stagnează sau dacă se retrage.

În plus, aceste teste pot exclude afecţiuni care se pot manifesta similar, precum rubeola, rujeola sau acrodermatita.

Hemangiom cutanat: tratament

Hemangioamele cutanate nu necesită tratament decât în cazul în care acesta este solicitat ferm de părinţii copilului afectat sau dacă acestea prezintă complicaţii, cum ar fi tulburări de vedere ori de respiraţie. De cele mai multe ori însă, medicii nu recomandă îndepărtarea acestora, deoarece trec de la sine treptat, iar operaţia sau medicaţia prezintă şi reacţii adverse.

Aceste tratamente includ:

  • Unguente topice cu substanţe betablocante – acestea pot creşte însă riscul de hipertensiune, wheezing şi hiperglicemie şi nu sunt indicate copiilor cu astm
  • Antibiotice – dacă hemangioamele au determinat apariţia ulceraţiilor
  • Injecţii, comprimate sau unguente cu corticosteroizi – acestea pot împiedica dezvoltarea fizică a copilului
  • Operaţia cu laser – poate îndepărta hemangioamele de mari dimensiuni, dar şi discoloraţiile care rămân pe piele
  • Unguente topice cu interferon alfa sau imunosupresoare (acestea sunt încă în faza de cercetare)

Dacă sunteţi părinţii unui copil care are hemangiom cutanat, nu vă pripiţi să luaţi decizia de a-l trata, ci cântăriţi bine avantajele şi dezavantajele şi discutaţi cu medicul care este cea mai bună variantă. Ţineţi cont că hemangioamele dispar de la sine, fără niciun fel de tratament, până la pubertate, iar tratamentul ar fi bine să fie luat în considerare doar dacă sunt prezente complicaţii.

Pentru a preveni apariţia complicaţiilor, trebuie neapărat să se evite scărpinarea sau zgârierea hemangiomului, deoarece există riscul de sângerare sau ulceraţii. De asemenea, următoarele sfaturi pot fi de ajutor:

  • Folosirea de creme hidratante, care împiedică uscarea şi crăparea pielii
  • Acoperirea hemangiomului în momentul expunerii la soare
  • Folosirea cremelor de protecţie solară
  • Dacă hemangiomul sângerează, aplicaţi presiune asupra acestuia cu o cârpă curată, timp de 5 minute
  • În cazul hemangioamelor care prezintă ulceraţii, se recomandă curăţarea blândă, fără frecare, a zonei cu ser fiziologic

Când trebuie mers de urgență la medic

Un hemangiom trebuie semnalat urgent medicului dacă:

  • este situat aproape de ochi, nas sau gură;
  • dacă se mărește în dimensiuni;
  • dacă este dureros.

Surse: www.nhs.uk, www.birthmark.org

Articol actualizat în 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”