Mielomul multiplu este una dintre cele mai grave forme de cancer de sânge, care constă în proliferarea incontrolabilă a leucocitelor (celulele albe din sânge). În mod normal, leucocitele ajută organismul să producă anticorpi, substanţe care previn infecţiile. Însă, produse în exces, acestea împiedică producerea celulelor sănătoase albe şi a celor roşii şi se transformă în celule cancerigene, numite celule de mielom. Ele distrug ţesutul osos şi duc, astfel la apariţia simptomului specific, respectiv dureroase de oase. De asemenea, nivelul scăzut de celule roşii şi trombocite duce la afecţiuni ale altor organe şi creşte riscul de hemoragie.
Cauza mielomului multiplu nu este cunoscută cu precizie, dar ce se ştie este că persoanele vârstnice şi cele care au un istoric familial de cancere de sânge sunt mai expuse riscului de a face această boală.
Deşi nu există un tratament curativ pentru mielom multiplu, ci numai metode de a ţine sub control boala, şansele de supravieţuire sunt cu atât mai mari cu cât afecţiunea este descoperită mai devreme.
În stadii incipiente, mielomul multiplu nu dă simptome care sî îngrijoreze, dar, pe măsură ce evoluează, pot apărea manifestări precum:
Aceste simptome pot fi cauzate și de alte situații medicale sau afecțiuni, de aceea, trebuie atent evaluate de medicul hematolog.
Cauza mielomului multiplu nu este momentan cunoscută, dar se pare că există o asociere între acest tip de cancer şi gamopatia monoclonală de origine necunoscută, o afecţiune caracterizată de producerea de proteine M de către plasmocitele benigne şi de care suferă aproximativ 3% din populaţia cu vârsta peste 50 de ani din America. Specialiştii au observat că aproape 1% dintre acestea dezvoltă mielom multioplu sau alt tip de cancer al sângelui.
Alţi posibili factori de risc implicaţi în apariţia mielomului multiplu sunt:
Mielomul multiplu poate fi descoperit întâmplător, cu ocazia efectuării unor analize de sânge de rutină, sau poate fi suspectat în cazul în care există simptome precum cele descrise mai sus.
Pentru confirmarea diagnosticului de mielom multiplu, medicul va recomanda unul sau mai multe din următoarele teste: hemogramă, analize complete de urină, biopsie sau aspirat de măduvă osoasă, radiografie, RMN/IRM, CT sau tomografie cu emisie de pozitroni (PET/CT).
În cazul în care rezultatele confirmă existenţa mielomului multiplu, următorul pas consta în stadializarea afecţiunii, stadiul I fiind cel mai puţin grav, iar stadiul III desemnând o formă agresivă de cancer, care afectează oasele, rinichii şi alte organe. În funcţie de stadiul bolii, medicul va stabili opţiunea de tratament şi prognosticul.
Tratamentul curativ al mielomului mutiplu nu este momentan disponibil, singurele opţiuni fiind cele de ameliorare a simptomelor, de încetinire în evoluţie a bolii şi de prevenire a complicaţiilor.
Dacă pacientul nu prezintă simptome, tratamentul nu este necesar, dar este nevoie de monitorizarea stării acestuia de sănătate şi de teste periodice de sânge şi de urină care să determine evoluţia bolii.
Tratamentele standard pentru mielom multiplu pot consta în: terapii moleculare ţintite, imunoterapie, chimioterapie, comprimate sau injecţii cu corticosteroizi, radioterapie şi transplantul de măduvă osoasă.
Deşi terapiile alternative nu au efect curativ, acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor cu care se poate confrunta un pacient cu mielom multiplu, dar mai ales la îmbunătăţirea stării psihice a acestuia, şi pot consta în meditaţie, meloterapie, exerciţii de relaxare, terapie prin artă etc.
Prognosticul în caz de mielom multiplu depinde foarte mult de stadiul bolii şi de răspunsul pacientului la tratamentul administrat. Rata mediană de supravieţuire, începând de la debutul tratamentului, este următoarea:
Din păcate, mielomul multiplu nu are o cauză bine definită, aşa că nici metodele de prevenţie nu pot garanta reducerea riscului de a dezvolta acest tip de cancer al sângelui. Singurele măsuri de prevenţie general valabile sunt cele care ţin de stilul de viaţă şi constau în: renunţarea la fumat, evitarea consumului excesiv de alcool, alimentaţia sănătoasă, mişcarea zilnică şi odihna suficientă.
Surse: medicinenet.com, medicalnewstoday.com, mayoclinic.org
Articol revizuit în 2022.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.