Hemoragia subarahnoidiana – cauze, simptome si tratament

Hemoragia subarahnoidiana – descriere

Hemoragia subarahnoidiana (HSA) este o afectiune medicala, consecinta fisurarii sau ruperii unei artere cerebrale la nivelul spatiului subarahnoidian (in afara parenchimului cerebral). HSA reprezinta 15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale.

Incidenta HSA creste cu varsta,aparand mai frecvent intre 40-60 de ani, dar poate aparea din copilarie pana la varste inaintate.

Cauze si factori de risc in Hemoragia subarahnoidiana (HSA)

Cauze: In peste 80% din cazuri, cauza unei HSA o reprezinta ruperea unui anevrism cerebral (malformatie congenitala care determina slabirea peretilor arteriali). Alte cauze sunt: malformatiile arterio-venoase, modificarile ateromatoase ale arterelor cerebrale, vasculitele din bolile autoimune, tulburarile de coagulare sau tratamentul anticoagulant.

Factori de risc: Hipertensiunea, fumatul, consumul crescut de alcool, folosirea drogurilor sunt factori de risc independenti pentru HSA.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Tomografia cerebrala reprezinta procedura initiala pentru diagnosticul HSA. Punctia lombara se utilizeaza la pacientii suspicionati clinic cu HSA, dar la care nu se observa imaginea caracteristica la CT.

Angiografia cerebrala efectuata pe 4 vase si angio-RMN -ul pot identifica eventualele anevrisme sau malformatii vasculare.

Transcranian Doppler-ul este util in diagnosticul unor complicatii ale HSA. Analize de laborator necesare sunt hemoleucograma, timpii de coagulare, electrolitii.

Diagnosticul de Hemoragie subarahnoidiana (HSA)

HSA  este o urgenţa medicala care trece deseori nediagnosticata. Din acest motiv orice pacient cu cefalee severa, brusc instalata trebuie investigat prin CT cerebral, iar punctia lombara pentru analiza lichidului cefalorahidian este recomandata atunci cand rezultatul CT este negativ. Angiografia cerebrala este necesara pentru a documenta prezenta, localizarea si tipul anevrismului.

Tratamentul pentru Hemoragie subarahnoidiana (HSA)

Tratamentul HSA vizeaza repaus absolut in decubit, timp variabil 2-3 saptamani, cu masuri generale de ingrijire care vizeaza igiena bolnavului, profilaxia escarelor si trombembolismului.

Tratamentul medicamentos, vizeaza combaterea durerii cu antalgice si sedare al edemului cerebral, al vasospasmului, timp de 3-4 saptamani, al crizelor de epilepsie, daca este cazul.

Tratamentul neurochirurgical este tratamentul de electie si care imbunatateste semnificativ prognosticul. Exista diverse metode chirurgicale si endovasculare precum cliparea anevrismului sau embolizarea endovasculara care trebuie efectuate pentru a reduce rata de resangerare.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Exista mai multe posibilitati de evoluţie a unei HSA. Astfel una din posibilitati o reprezinta o evolutie lent favorabila cu diminuarea progresiv a simptomelor.

O alta posibilitate de evoluţie este resangerarea anevrismului la 1-2 saptamani de la debut, cu agravarea starii generale si chiar deces.

Dintre cele mai frecvente complicatii se remarca: resangerarea-posibila mai ales in primele doua saptamani, infarctul cerebral cauzat de spasmul arterial indus de produsii de degradare din sange, hidrocefalia -prin creşterea volumului lichidului cefalorahidian prin obstructie, complicatii infectioase legate de decubitul prelungit.

Ruperea anevrismului se poate face oricand in decursul vietii, fie spontan fie in momente de crestere a presiunii intracraniene (tuse, defecatie, ridicarea unei greutati, in timpul actului sexual) deci profilaxia HSA anevrismale  este dificila atat timp cat pacientul nu stie ca are un anevrism cerebral, deoarece nu exista semne specifice inainte de ruperea lui.

Recomandari Medicale

Pacientii cu dureri de cap foarte severe, brusc instalate trebuie indrumati catre un serviciu medical de urgenta, neurologie, radiologie si in final catre neurochirurgie.