Hepatita alcoolica: simptome si tratament

Hepatita alcoolica – Descriere

Generalitati:  Boala hepatica alcoolica comporta mai multe niveluri de severitate, care deseori pot coexista la acelasi pacient. Astfel, o persoana care consuma alcool in mod constant si pe termen lung, dezvolta intr-o prima faza steatoza hepatica, adica ficatul gras. Intr-o etapa ulterioara de severitate vorbim despre steato-hepatita, altfel spus o forma de hepatita cronica generata de consumul de alcool.
Continuarea abuzului de alcool genereaza in final, dupa o perioada foarte variabila de timp si in functie de mai multi factori, ciroza hepatica, etapa finala a oricarei boli cronice de ficat.
In acest interval de evolutie a bolii, de la steatoza pana la ciroza, pot interveni episoade acute de hepatita alcoolica, ce pot grabi evolutia la ciroza si chiar provoca decesul, chiar si in lipsa cirozei.

Variatii: Exista o foarte mare variabilitate a acestei boli, atat in ce priveste predispozitia unei persoane catre alcoolism, cat si in ce priveste rezistenta ficatului la agresiunea pe care o reprezinta alcoolul. Astfel, se stie ca doar o parte din marii bautori dezvolta ciroza, in ciuda ingestiei unor cantitati mari de alcool pe termen lung. In acelasi timp, la persoane mai susceptibile la actiunea toxica a alcoolului, evolutia bolii poate fi mult accelerata catre faza de ciroza hepatica.

Hepatita alcoolica – cauze si factori de risc

Cauze: Evident, cauza bolii este consumul constant de alcool, indiferent de tipul de alcool ingerat. Ceea ce conteaza cel mai mult este cantitatea de alcool efectiv ingerata in timp, efectul toxic al acestuia fiind cumulativ. Se considera  ca un prag (foarte relativ) de dezvoltare a bolii cronice de ficat un consum constant de alcool pur de peste 40g/zi la barbati (corespunde la cca 750ml de bere, 375ml de vin sau 100g de alcool tare), respectiv de 15-20g/zi la femei.

Factori de risc: Exista diferente mari de sensibilitate fata de alcool, atat la nivel individual, cat si in raport cu rasa sau cu sexul. Cea mai evidenta diferenta, exista in ce priveste sexul.
Femeile sunt in medie de doua-trei ori mai sensibile la actiunea alcoolului in raport cu barbatii. Acest fapt este in principal cauzat de deficitul relativ, al cantitatii unei enzime ce metabolizeaza alcoolul imediat dupa ingestie, alcool-dehidrogenaza(ALDH).

Aceeasi enzima poate fi deficitara la anumite rase, cum ar fi asiaticii sau americanii nativi (indienii), lucru ce poate explica evolutia mai rapida catre ciroza a bolii de ficat la aceste populatii. Totusi, lucrurile sunt ceva mai complicate , ALDH nefiind singurul mecanism de metabolizare a alcoolului – exista si alte sisteme enzimatice.

Actiunea toxica a alcoolului se exercita atat prin efect toxic direct atunci cand ALDH nu reuseste sa-l metabolizeze, cat si prin intermediul unor produsi de metabolizare, precum acetaldehida. Aceasta din urma, are efecte toxice asupra mai multor organe si sisteme, iar excesul rezulta atunci cand sistemele enzimatice complementare nu reusesc  sa o metabolizeze proportional cu cantitatea rezultata.

Simptomele hepatitei alcoolice

Simptomatologia indusa de consumul de alcool, variaza atat in ce priveste severitatea bolii hepatice indusa de alcool, cat si in functie de afectarea altor organe.

In ce priveste ficatul, afectarea acestuia poate ramane aproape asimptomatica pana in faza de ciroza hepatica. Atunci cand afectarea ficatului atinge un nivel critic, se produce asa-zisa decompensare hepatica – aceasta se poate manifesta atat in faza de ciroza hepatica dar si in faza de hepatita acuta alcoolica si se manifesta cu icter, greata, dureri abdominale, inapetenta, tulburari de coagulare (sangerari), aparitia ascitei (lichid in abdomen).

Exista si manifestari care tin mai degraba de consumul cronic de alcool decat de severitatea propriu-zisa a afectarii hepatice, precum eritroza palmara (palme rosii), stelute vasculare mai ales la nivelul trunchiului, contractura aponevrozei palmare (Dupuytrene), fenomene de feminizare la barbati din cauza atrofiei testiculare – modificarea pilozitatii, scaderea libidoului, ginecomastia (marirea sanilor).

Foarte importanta este si afectarea neuro-psihica indusa de consumul de alcool, ce include tulburari de personalitate, mai mult sau mai putin subtile, afectarea memoriei – mai ales cea de scurta durata, tulburari de sensibilitate la nivelul nervilor periferici.

Afectarea neuro-psihica indusa de alcool are de obicei un impact foarte important asupra vietii sociale, profesionale si familiale a individului dependent de alcool si de multe ori are un impact mai mare decat afectarea hepatica propriu-zisa.

Alte organe afectate de consumul de alcool sunt: inima (apare in timp asa-zisa cardiomiopatie alcoolica, adica dilatarea inimii si afectarea functionarii miocardului prin inflamatie si fibroza); afectarea pancreasului poate duce in timp la pancreatita cronica, dar impactul poate fi mai sever in cazul pancreatitei acute induse de alcool.

Consumul cronic de alcool creste de asemenea riscul de cancere, mai ales digestive, de pana la zece ori (ficat, pancreas, stomac, esofag, colon).

Investigatii radioimagistice si de laborator

O ecografie hepatica in cazul ficatului alcoolic arata de cele mai multe ori marirea de volum a ficatului, cu aspectul oarecum specific de hipertrofie a lobului caudat; de asemenea, aspectul steatozic al ficatului (aspect de “ficat gras”) si structura granulara (sau micronodulara).

Aceste aspecte se intalnesc in grade variabile de severitate si sunt relativ sensibile pentru afectarea cronica data de alcool, dar nu neaparat si foarte specifice, in sensul ca aceleasi aspect se poate intalni si in alte afectiuni hepatice, cum ar fi steato-hepatita metabolica sau hepatica cronica virala, mai ales in infectia cu virusul C.

In ce priveste analizele de laborator, exista mai multe modificari care sugereaza etiologia alcoolica a unei boli hepatice, cum ar fi: cresterea transaminazelor hepatice, cu inversarea raportului TGO/TGP; o valoare a TGO de peste doua ori mai mare decat valoarea TGP, este relativ specifica pentru hepatita cronica alcoolica sau ciroza indusa de alcool.

Dintre markerii consumului cronic de alcool ar fi de mentionat cresterea: GGT, a volumului eritrocitar (VEM), a trigliceridelor serice sau a feritinei .
In ce priveste markerii de decompensare a bolii hepatice, acestia sunt comuni cu alte boli cronice de ficat si includ cresterea bilirubinei serice, a timpului de protrombina, ca si scaderea albuminei sau colesterolului.

In hepatita acuta alcoolica, in mod special se evidentiaza pe langa cresterea transaminazelor, cresterea leucocitelor si a bilirubinei si afectarea coagularii. In functie de valoarea acestora, exista diverse scoruri de severitate (precum functia discriminativa Maddrey) care estimeaza probabilitatea de evolutie nefavorabila a bolii pe termen scurt, in ciuda abstinentei si a tratamentului medicamentos.

Diagnosticul de hepatita alcoolica

Diagnosticul se bazeaza de obicei pe cumularea datelor clinice, a celor de laborator si a examenului ecografic cu anamneza pozitiva pentru consumul cronic de alcool.
De multe ori insa, persoanele dependente de alcool nu recunosc consumul, sau tind sa-l minimalizeze (“consum doar ocazional” sau “beau putin, un paharel la masa”) .

La acest fapt se adauga si impresia larg raspandita in populatie ca nu e asa grav consumul de vin sau bere comparativ cu consumul de tarie, sau ca bauturile alcoolice produse in casa nu au implicatii prea importante (“beau, dar numai vin facut de mine in casa”) si ca in cantitati moderate, chiar zilnice, consumul de alcool nu poate avea consecinte severe (“bea si el la masa, dar nu sa se imbete”).

Astfel, pare un paradox faptul ca de multe ori ciroza se instaleaza insidios, aparent asimptomatic, la consumatorul constant de alcool, pe termen lung, in contextul in care  marii bautori nu dezvolta decat in proportie de 20-30%  ciroza. La acestia de multe ori decesul se produce din cauza altor afectiuni datorate consumului de alcool (cardiace, pancreatice, tuberculoza etc) .
Explicatia rezida, asa cum spuneam, in rezistenta la alcool  diferita semnificativ de la un individ la altul.

Tratamentul pentru hepatita alcoolica

Tratamentul incepe in principiu cu stoparea consumului de alcool. Lucrurile nu sunt insa nici pe departe asa de simple, atata vreme cat alcoolul induce pe termen lung atat dependenta fizica cat si psihica.

In ce priveste dependenta fizica, se refera in principal la modificarea metabolismului neuronal, in sensul in care sistemul nervos ajunge sa functioneze adaptat la prezenta constanta a alcoolului in corp.

Odata cu stoparea consumului, functie si de cantitatile ingerate pe termen lung, cat si de factori individuali, se pot produce dereglari vegetative precum: accelerarea ritmului cardiac, greata,  tremuraturi, transpiratii, hipertensiune etc, mergand pana la tulburari neurologice severe precum halucinatii si convulsii. Toate acestea alcatuiesc sindromul de sevraj, cu mai multe trepte de severitate, si care poate impune initierea abstinentei sub supraveghere medicala specializata si tratament medicamentos bazat pe benzodiazepine.

In ce priveste suportul nutritional, se recomanda un regim alimentar hipercaloric bazat pe fainoase, lactate, legume si fructe proaspete, hidratare adecvata. La acestea se adauga suplimente vitaminice si minerale, mai ales vitamina B1, si antioxidanti precum silimarina, vitamina E, zinc, seleniu etc.

Dependenta psihica necesita de multe ori suport psihologic si chiar medicamentos si este cea care persista de multe ori dincolo de depasirea dependentei fizice.

Hepatita alcoolica: Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Per total, alcoolismul trebuie privit ca o boala cu multiple implicatii, atat fizice cat si psihice, a carei severitate este cu atat mai mare cu cat instalarea dependentei si a degradarii psiho-somatice se realizeaza progresiv si foarte insidios. Astfel, majoritatea celor afectati nu-si realizeaza problema, iar cand o realizeaza este de multe ori prea tarziu ca se opreasca.

Tratamentul necesita o abordare multidisciplinara, in echipa, din care sa faca parte: hepatologul, neurologul, psihiatrul si nu in ultimul rand psihologul. De aceea, abordarea medicala a dependentei de alcool ar trebui facuta in centre dedicate, din pacate rare in Romania.

Afectarea hepatica este, cum spuneam, doar o parte a problemei, de multe ori nu cea mai severa.
Odata dezvoltata ciroza hepatica, exista inca sanse bune de regresie a acesteia in faza compensata a bolii si in contextul stoparii definitive a consumului de alcool.

Din pacate si in mod imprevizibil, in unele situatii boala continua sa progreseze, in ciuda abstinentei, ducand in mod inexorabil la decompensarea cirozei si complicatiile acesteia precum:  insuficienta hepatica, insuficienta renala, encefalopatia, hemoragia din varice esofagiene, diverse infectii oportuniste etc.

In ce priveste hepatita alcoolica acuta, la pacientii cu forme severe (precum scorul Maddrey peste 32) se indica tratament cortizonic, cu prednison, pentru 4-6 saptamani, acesta fiind unicul tratament cu eficienta semnificativa in formele severe, la care se adauga tratamentul suportiv al insuficientei hepatice, tratata de obicei in unitatile de terapie intensiva.
Chiar si asa, mortalitatea atinge 50% la 4 saptamani in aceste situatii, degradarea hepatica nemaiputand fi stopata cu nici un mijloc terapeutic.

Profilaxie
Probabil cea mai eficienta metoda ar fi popularizarea reala a magnitudinii problemei, astfel incat societatea sa devina cu adevarat constienta de implicatiile consumului de alcool pe termen lung. Cata vreme pudoarea cat si ignoranta in ce priveste subiectul vor fi parte a societatii din care facem parte, ne putem astepta ca impactul dependentei de alcool sa faca in continuare victime pe multiple planuri, nu doar in sectiile de boli hepatice.

Recomandari Medicale

Ca evaluare de prima intentie a bolii hepatice alcoolice, se recomanda analize de sange generale: hemograma, biochimie, coagulare, efectuarea markerilor virali pentru hepatitele B si C (care pot coexista, crescand in mod evident severitatea bolii), la care se adauga o ecografie abdominala. La acestea se pot adauga ulterior investigatii mai specializate, atunci cand se banuieste o afectare semnificativa a ficatului.

Adresabilitate catre specialist: Medic gastroenterolog /hepatolog

Când să mergi la doctor

Hepatita alcoolică este o boală seriosă și de cele mai multe ori reprezintă o cauză de deces. Mergi la doctor dacă:

• prezinți semne și simptome ale hepatitei alcoolice
• nu poți controla cantitatea de alcool pe care o consumi
• îți dorești să reduci sau să renunți la consumul de alcool.

Articol revizuit 2022 cu surse: mayoclinic.org, healthline.com