Virusul hepatitic B este un virus ADN cu tropism hepatic, care poate determina hepatita acuta, simptomatica sau asimptomatica, urmata de vindecare sau de persistenta virusului in organism si aparitia hepatitei cronice, care in timp poate evolua catre ciroza hepatica si intr-un procent mic catre hepatocarcinom.
Numarul de persoane infectate la nivel global, care au hepatita cronica este de circa 350 de milioane, iar geografic, tara noastra prezinta endemicitate crescuta, prevalenta fiind de peste 8% din populatie.
– contact sexual (fara prezervativ) si in cazul homosexualilor
-de la mama la fat: in timpul sarcinii, la nastere (risc foarte mare) sau prin alaptare
– folosirea in comun a acelor si seringilor pentru injectare, in cazul persoanelor consumatoare de droguri
– folosirea in comun a unor obiecte ascutite sau taioase (forfecute, aparat de ras)
– echipament medical nesteril sau incorect sterilizat sau a instrumentelor nesterile utilizate in manichiura, pedichiura, tatuaje, piercing.
Virusul hepatitei B nu se transmite prin imbratisare, strangere de mana, utilizarea in comun a tacamurilor, paharelor, tuse, stranut, mancare sau apa.
Pacientul cu hepatita cronica virala B este asimptomatic in faza imunotoleranta sau in caz de infectie cronica inactiva, afectiunea fiind descoperita intamplator prin teste sangvine. In caz de hepatita cronica activa cu episoade de replicare virala intensa, simptomele pot fi similare celor din hepatita acuta, si anume: dureri in hipocondrul drept, icter, astenie fizica, mialgii.
Pentru stabilirea statusului infectiei cu virusul hepatitic B este necesar sa se verifice tot panelul de anticorpi si antigene specifice, fiecare marker avand o semnificatie anume. Astfel, daca prezenta AgHBs semnifica infectie actuala, anticorpii din categoria antiHBS se numesc “de vindecare” si apar in 2 situatii: la pacientul imunizat natural si la persoana vaccinata.
Enzimele de citoliza hepatica arata daca exista un grad de afectare hepatica sau pacientul poate fi considerat purtator inactiv, dar, ca si in hepatita cronica virala C exista un pattern fluctuant al acestora. Pentru un tablou complet insa, adesea este necesar sa fie efectuate atat viremia cat si alte investigatii care reflecta gradul de inflamatie si fibroza de la nivelul ficatului (Fibromax, Fibroscan).
Ecografia abdominala este utila pentru excluderea criteriilor de hipertensiune portala si a altor patologii hepatobiliare. Standardul pentru aprecierea severitatii inflamatiei hepatice ramane insa punctia-biopsie hepatica, ce implica totusi unele riscuri legate de procedura.
Diagnosticul de hepatita cronica virala B se bazeaza pe criterii anamnestice, clinice, biochimice si serologice. Investigatiile imagistice completeaza tabloul afectiunii si permit evaluarea inflamatiei si fibrozei inerente unei hepatite cronice active cu virus hepatitic B.
Managementul optim al acestor pacienti are ca scop vindecarea (seroconversia in sistemul HBs si/sau Hbe) sau, atunci cand aceasta nu este posibila, oprirea progresiei bolii catre ciroza hepatica, respectiv hepatocarcinom.
Aceste deziderate se realizeaza prin masuri dietetice si de schimbare a stilului de viata, evitarea hepatotoxicelor si, atunci cand este posibil, a altor infectii cu tropism hepatic (de exemplu, vaccinare antihepatita A la pacientii care nu au avut deja si aceasta infectie), dar si prin tratament cu viza etiologica.
Tratamentul medicamentos de prima intentie se face cu peg-interferon sau cu nucleotide sau nucleozide care inhiba replicarea virala (entecavir, adefovir). Administrarea acestor medicamente necesita o monitorizare adecvata a reactiilor adverse si a raspunsului virusologic.
In tarile cu endemicitate crescuta, inclusiv in Romania tendinta este de a recomanda vaccinarea pentru intreaga populatie. Se folosesc 3 doze de vaccin intramuscular administrate intr-un interval de 6 luni, care asigura protectie pe termen lung. Eficacitatea vaccinului poate fi apreciata prin testarea de Ac antiHBs.
Pacientul cu hepatita cronica virala B va fi ingrijit de gastroenterolog sau specialistul de boli infectioase, in stransa colaborare cu medicul de familie.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.