Hiperprolactinemie reprezinta cresterea in sange a secretiei de prolactina. Apare in general la femeile de varsta fertila dar poate aparea practice la orice varsta atat la femei cat si la barbati in cazul in care exista o tumora hipofizara care secreta prolactina.
Desi distributia pe sexe este aproximativ egala in cazul prolactinoamelor (tumori secretante de prolactina), microadenoamele (tumori cu dimensiunea mai mica de 1 cm) apar mai frecvent la femei, probabil datorita recunoasterii mai devreme a consecintelor excesului de prolactina.
Variante ale hiperprolactinemiei sunt tumorile secretante de prolactina ( prolactinoame).
Prolactina poate fi crescuta in mod fiziologic: sarcina, alaptare, stres, somn, convulsii, stimulare mamelonara. De asemenea exista diverse medicamente care cresc prolactina (estrogenii, verapamil, cimetidina, inhibitorii de monoaminooxidaza, haloperidol, metoclopramid, opioide etc ) si diferite boli care asociaza cresteri ale secretiei de prolactina: hipotiroidia, insuficienta renala cronica, mastoza fibrochistica, sindromul ovarelor micropolichistice, boala severa de ficat, tumorile hipofizare, leziunile tijei hipotalamo hipofizare (prin scaderea secretiei de dopamina care in mod normal inhiba secretia de prolactina).
Principalele manifestari ale excesului de prolactina sunt galactorea (curgerea sanilor) si amenoreea (absenta menstruatiei) in cazul femeilor, iar in cazul barbatilor scaderea libidoului sau impotenta.
La femei, amenoreea, oligomenoreea ( sangerari menstruale reduse ) cu anovulatie sau infertilitatea sunt prezente la 90% din femeile cu prolactinoame.
Ele se manifesta concomitent cu galactoreea dar pot sa preceada sau sa urmeze galactoreea. Amenoreea este de obicei secundara dar exista si cazuri de amenoree primara atunci cand hiperprolactinemia apare in adolescenta si astfel nu apare prima menstruatie. De asemenea, deficitul de estrogeni la pacientele cu prolactinoame poate fi acompaniat de scaderea lubrifierii vaginale si osteopenia (masa osoasa scazuta) care poate fi cuantificata prin DXA (testul de osteoporoza) . Alte simptome pot include cresterea in greutate, retentia de fluide si iritabilitatea.
Poate de asemenea sa apara hirsutismul (cresterea parului la femeie in zone in care creste de obicei la barbat) acompaniat de nivelecrescute de DHEAS. Pacientii cu hiperprolactinemie pot deasemenea sa sufere de anxietate si depresie iar tratamentul cu agonisti dopaminergici s-a demonstrat ca imbunatateste distresul psihologic.
La barbati, simptomul initial al hiperprolactinemiei este libidoul scazut care este initial atribuit factorilor psihosociali motiv pentru care prolactinoamele sunt descoperite in stadii avansate cand de obicei apar dureri de cap, tulburari de vedere din cauza fenomenelor de compresie tumorala. Impotenta apare de asemenea la barbatii cu hiperprolactinemie.
Cauza este necunoscuta deoarece repletia cu testosteron poate sa nu corecteze impotenta daca hiperprolactinemia nu este corectata. Infertilitatea masculina acompaniata de o reducere a numarului de spermatozoizi nu este un simptom initial comun.
Atunci cand sunt depistate valori crescute ale prolactinei trebuie cautate cauzele hiperprolactinemiei: se vor efectua ecografie mamara (pentru depistarea unei eventuale mastoze fibrochistice), ecografie transvaginala (pentru depistarea unui eventual sindrom al ovarelor micropolichistice ).
In paralel se vor efectua investigatii hormonale: TSH, free T4, Testosteron, DHEAS, FSH, LH, progesteron in ziua 21 a ciclului menstrual. In cazul unei valori mari a prolactinei (valori in jur de 100ng/ml ) se va efectua RMN cerebral pentru a diagnostica o eventuala tumora hipofizara secretanta de prolactina.
Diagnosticul de hiperprolactinemie se pune prin masurarea in sange a prolactinei.
In cazul hiperprolactinemiei de cauza secundara se trateaza cauzele cresterii prolactinei: de exemplu se trateaza mastoza fibrochistica, sindromul ovarelor micropolichistice, hipotiroidia, se intrerupe medicatia care a determinat cresterea prolactinei etc.
In cazul femeilor care doresc sarcina si nu au tumori hipofizare secretante de prolactina se pot administra Bromocriptina sau Dostinex deoarece se pare ca reducerea nivelului prolactinei la aceste paciente creste sansele acestora de a obtine sarcina.
Microprolactinoamele (adenoame hipofizare secretante de prolactina cu diametru < 1 cm) se trateaza prin administrarea de Bromocriptina sau Dostinex care reduc secretia de prolactina si micsoreaza dimensiunile tumorii.
Dostinexul este un medicament de generatie mai noua, cu mai putine reactii adverse dar mai putin studiat comparativ cu Bromocriptina pe sarcina, motiv pentru care uneori se prefera administrarea de Bromocriptina la pacientele care doresc sarcina si in timpul sarcinii daca se decide continuarea tratamentului.
In cazul macroprolactinoamelor (adenoame hipofizare secretante de prolactina cu diametru > 1 cm ) tratamentul de prima intentie este tot cu Dostinex sau Bromocriptina care si in acest caz reduc sesecretia de prolactina si micsoreaza dimensiunile tumorii.
In cazul in care macroprolactinoamele nu raspund la tratament se poate practica ablatia formatiunii tumorale sau radioterapie care pot determina insa distrugerea hipofizei in masura mai mare sau mai mica insotita de scaderea secretiei celorlalti hormoni hipofizari.
In general cresterea prolactinoamelor este lenta si cateva studii au demonstrat ca majoritatea microadenoamelor nu progreseaza. Hiperprolactinemia functionala (de cauza netumorala) se poate ameliora/rezolva prin tratarea afectiunilor care au determinat-o (mastoza fibrochistica, sindrom al ovarelor micropolichistice, hipotiroidie etc ).
Valori crescute ale prolactinei in sange pot determina scaderea gonadotropilor hipofizari ( FSH, LH ) si inhibarea ovulatiei cu infertilitate consecutiva.
La barbati, pe langa infertilitate, hiperprolactinemia poate determina ginecomastie (dezvoltarea tesutului mamar la barbati).
Scaderea hormonilor sexuali ca urmare a hiperprolactinemiei poate determina osteopenie/osteoporoza atat la barbat cat si la femeie. Microprolactinoamele cresc rar netratate, de obicei sunt stationare. Macroprolactinoamele pot creste si pot comprima nervul optic ceea ce poate determina vedere dubla.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.