Hipertensiunea intracraniană: cauze, simptome, tratament

Hipertensiunea intracraniană: definiţie

Hipertensiunea intracraniană este o urgenţă medicală cauzată de cele mai multe ori de o lovitură puternică la nivelul capului, care duce la acumularea de lichid cerebrospinal şi, implicit, la apariţia presiunii la nivelul creierului. Epilepsia, anumite infecţii şi tumorile cerebrale pot fi, de asemenea, posibile cauze ale hipertensiunii intracraniene. Principalele simptome ale hipertensiunii intracraniene sunt durerea severă de cap, confuzia, letargia şi ameţeala. De asemenea, e posibil ca pupilele persoanei afectate să nu răspundă la stimulii vizuali.

Tratamentul constă în eliminarea presiunii de la nivelul creierului. În lipsa unui tratament rapid, există riscul de complicaţii precum convulsii, comă, accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale grave.

Deşi hipertensiunea intracraniană nu poate fi întotdeauna prevenită, există măsuri care pot reduce riscul anumitor condiţii medicale ce cresc şansele de a dezvolta această afecţiune.

Hipertensiunea intracraniană: simptome

Simptomele hipertensiunii intracraniene diferă în funcţie de vârstă. Astfel, adulţii cu hipertensiune intracraniană pot prezenta manifestări diferite faţă de copiii afectaţi de această probleme.

Simptome ale hipertensiunii intracraniene la adulţi:

• Dureri puternice de cap
• Somnolenţă
• Vedere dublă sau înceţoşată
• Stare de alertă diminuată
• Slăbiciune musculară
• Tulburări de vorbire, de comportament sau de mişcare
• Greaţă şi/sau vărsături
• Confuzie
• Pupile care nu răspund la stimulii vizuali
• Hipertensiune arterială
• Convulsii
• Pierderea temporară a conştienţei
• Respiraţie îngreunată

Astfel de simptome pot indica şi alte afecţiuni, precum un accident vascular hemoragic, o tumoră cerebrală sau un hematom subdural.

Simptome ale hipertensiunii intracraniene la copii:

Simptomelor de mai sus li se adaugă unele manifestări specifice copiilor, în special la sugari sub 12 luni, cum ar fi: deformarea craniului (fontanela), creşterea perimetrului cranian, scăderea acuităţii vizuale, bradicardie, agitaţie.

Hipertensiunea craniană la copii poate fi consecinţa unei lovituri puternice la nivelul capului, care poate surveni ca urmare a căderii din pătuţ, sau a „sindromului copilului zgâlţâit” (shaken baby syndrome) – o formă de abuz fizic asupra copilului, care constă în provocarea de leziuni prin accelerare-decelerare la nivelul creierului. Potrivit statisticilor, în Statele Unite se înregistrează anual între 1.000 şi 3.000 de cazuri noi de „sindromul copilului zgâlţâit”.

Cauze

Cea mai frecventă cauză a hipertensiunii intracraniene este lovitura puternică la nivelul capului. Alte posibile cauze ale acestei afecţiuni sunt:

• Anumite infecţii (meningita – inflamaţia membranelor de protecţie care învelesc creierul –, encefalita – o inflamaţie acută a creierului)
• Tumori cerebrale
• Accidentul vascular cerebral
• Anevrismul cerebral
• Epilepsia
• Convulsiile
• Hidrocefalia (acumularea excesivă de lichid cerebrospinal)
• Hipertensiunea arterială
• Hipoxemia (scăderea presiunii şi a cantităţii de oxigen de la nivelul sângelui arterial)
• Hemoragia intracraniană (cerebrală)

Există și hipertensiune craniană idiopatică. Pacienții trăiesc toată viața cu această condiție care poate fi ținută sub control cu medicație. Există însă un risc de orbire, pe care îl au între una și 5 persoane din 20.

Diagnostic

Diagnosticul de hipertensiune intracraniană se stabileşte pe baza istoricului medical al pacientului şi cel familial, a afecţiunilor preexistente şi a tratamentelor urmate, a simptomelor resimţite şi a evenimentelor recente care au dus la apariţia acestor manifestări. De asemenea, medicul va evalua starea neurologică a pacientului, va testa reflexele motorii şi va urmări reacţiile pupilelor la stimulii vizuali.

În completarea informaţiilor obţinute în examinarea clinică, medicul poate solicita efectuarea unei puncţii lombare sau/şi tomografia computerizată (CT) ori imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM/RMN).

Este esenţial ca diagnosticul să fie stabilit cât mai rapid cu putinţă şi corect. Hipertensiunea intracraniană este o urgenţă medicală şi trebuie tratată ca atare, deoarece există riscul unor complicaţii fatale, cum ar fi coma, accidentul vascular cerebral, leziuni cerebrale permanente sau chiar decesul.

Hipertensiunea intracraniană: tratament

Principalul scop al tratamentului hipertensiunii intracraniene este reducerea presiunii. După realizarea cu succes a acestei etape, se urmăreşte tratarea afecţiunilor cauzatoare.

Reducerea presiunii intracraniene se realizează prin drenarea lichidului cerebrospinal excesiv în cavitatea peritoneală sau la nivelul cordului. De asemenea, poate fi recomandată administrarea de manitol sau soluţie salină hipertonică (acestea reduc inflamaţia la nivelul creierului), sedative sau anxiolitice (pentru reducerea stărilor anxioase şi a tensiunii arteriale), hiperventilaţia asistată cu menţinerea PCO2 (presiunea parţială a dioxidului de carbon) sau inducerea comei.

Deşi hipertensiunea intracraniană nu poate fi prevenită, există măsuri care pot reduce riscul unei lovituri la cap, cum ar fi purtarea căştilor de protecţie în timpul practicării ciclismului sau a sporturilor de contact, precum şi purtarea centurii de siguranţă în autovehicul. De asemenea, pentru prevenirea căzăturilor care pot cauza leziuni la nivelul capului, se recomandă folosirea unor covoare antiaderente în casă.

Pentru prevenirea hipertensiunii arteriale şi a accidentului vascular cerebral, două dintre cele mai frecvente cauze ale hipertensiunii intracraniene, se recomandă respectarea următoarelor sfaturi:

• Renunţarea la fumat
• Exerciţii fizice regulate
• Scăderea în greutate
• Menţinerea colesterolului şi a glicemiei în limite normale
• Evitarea alimentelor foarte sărate
• Evitarea medicamentelor care pot cauza creşterea tensiunii arteriale (anticoncepţionale orale, decongestionante, antialgice etc.)
• Adoptarea unei diete echilibrate, bogată în vitamine, minerale şi antioxidanţi, dar săracă în grăsimi
• Cel puţin 8 ore de somn pe noapte

Surse: healthline.com, medicalnewstoday.com

Articol revizuit în 2022.