Hipertiroidismul şi sarcina (hipertiroidism gestaţional)

Sarcina normală determină modificări fiziologice tiroidiene care se reflectă în modificări biochimice hormonale.

În sarcina incipientă aceste modificări pot mima hipertiroidismul biochimic, condiţie care nu impune tratament.

Diagnosticul hipertiroidismului în sarcină

Diagnosticul de hipertiroidism în sarcină se face prin determinarea T4 (FT4), T3, ajustând valorile acestora în funcţie de vârsta sarcinii.

Valoarea TSH poate fi izolat scăzută până la jumătatea sarcinii din cauza similitudinii structurale a TSH cu hormonul de sarcină (β HCG) care stimulează funcţia tiroidiană (hipertiroidism gestational). Această condiţie este în general asimptomatică, moderată şi limitată numai la modificări biochimice. Uneori poate fi însoţită de greaţă şi vărsături severe, tratamentul condiţiei fiind numai simptomatic (β blocante).

De asemenea valorile T4 şi T3 total cresc progresiv pe parcursul primelor 10 săptămâni de sarcină până la o valoare  de 1.5 ori mai mare, comparativ cu nivelul anterior sarcinii, din cauza creşterii, stimulate de estrogen, a proteinei de legare a hormonilor tiroidieni.

După excluderea acestor cauze fiziologice de modificări funcţionale tiroidiene şi certificarea hipertiroidismului real, se impune evaluarea gravidei şi evidenţierea simptomatologiei caracteristice bolii: intoleranţă la căldură, transpiraţii excesive, tahicardie, palpitaţii, curbă ponderală plată sau descendentă.

Cea mai frecventă formă de hipertiroidism la femeia de vârstă reproductivă este boala Graves Basedow, cu o incidenţă de 1%, însă numai 10% dintre paciente sunt tratate în timpul sarcinii.

Tratamentul hipertiroidismului în sarcină

Tratamentul se adresează numai formelor de hipertiroidism manifest. În primul trimestru preparatul antitiroidian recomandat este propiltiouracilul (nu este înregistrat în România) şi tiamazolul după primul trimestru.

Pacientele cu antecedente de hipertiroidism tratat anterior sarcinii au risc redus de recurenta în timpul sarcinii. În contrast, riscul recidivei postpartum este relativ crescut pentru o perioadă de peste 1 an.

Atât disfuncţia tiroidei materne cât şi terapia hipertiroidismului pot afecta negativ sarcina, de aceea este de preferat că pacientele cu boala Graves Basedow să fie echilibrate anterior sarcinii şi cele care impun doze terapeutice mari de antitiroidiene să fie propuse pentru o terapie ablativă (chirurgicală sau radioizotopică) înainte de a rămâne însărcinate.

FOTO: 123rf.com