Magneziul este un mineral cu rol esenţial pentru menţinerea echilibrului electrolitic în organism, mare parte din acesta regăsindu-se în oase. Hipomagnezemia este deficitul de magneziu în sânge şi care are valori sub 1,8 mg/dL. Cele mai frecvente cauze ale hipomagnezemiei este aportul insuficient de magneziu din alimente, dar şi malabsorbţia acestui mineral, ca urmare a altei afecţiuni, precum hipercalcemia, sau a administrării anumitor medicamente, cum ar fi furosemidul. Simptomele frecvente ale hipomagnezemiei sunt letargia, tremurul, aritmia cardiacă.
Persoanele cu hipomagnezemie se confruntă adesea şi cu o carenţă de calciu sau/şi de potasiu, de aceea este important ca tratamentul să vizeze şi aceste deficite minerale pentru ameliorarea simptomelor.
Simptomele uşoare ale hipomagnezemiei, când deficitul nu este atât de pronunţat, pot consta în:
Pe măsură de deficitul de magneziu este mai sever, simptomele se pot înrăutăţi şi pot consta în:
În cazul în care hipomagnezemia se asociază şi cu alte probleme de sănătate, pot apărea complicaţii severe, inclusiv coma sau decesul.
Cea mai frecventă cauză a hipomagnezemiei este malnutriţia sau înfometarea, care privează organismul de aportul necesar de magneziu din alimente. Există însă şi situaţii când magneziul nu este asimilat de organism din cauza unor afecţiuni renale sau intestinale. Iată care sunt posibilele cauze ale hipomagnezemiei:
Diagnosticul de hipomagnezemie se stabileşte pe baza simptomelor pacientului, dar şi cu ajutorul unui simplu test de sânge care măsoară nivelul de magneziu. De asemenea, este posibil ca medicul să recomande efectuarea unor teste suplimentare pentru măsurarea nivelului de calciu şi potasiu din sânge.
Nivelurile de magneziu considerate normale sunt cele cuprinse între valorile 1,8 şi 2,2 mg/dL de sânge. Nivelurile de magneziu sub 1,2 mg/dL de sânge conduc la diagnosticul de hipomagnezemie severă.
Tratamentul hipomagnezemiei presupune, de cele mai multe ori, administrarea de suplimente alimentare sub formă de capsule sau intravenos, dacă simptomele sunt severe şi pacientul nu poate ingera pastilele.
De asemenea, se vor recomanda şi suplimente cu calciu sau/şi potasiu, pentru a corecta celelalte deficite minerale. În cazul în care deficitul de magneziu are la bază o altă afecţiune, aşa cum este diabetul, se recomandă tratamentul cauzei, nu efectul. Prin urmare, se va corecta nivelul glicemiei prin regim alimentar şi, eventual, insulină.
Echilibrarea nivelului de magneziu şi prevenţia hipomagnezemiei pot fi realizate şi printr-un aport corespunzător de magneziu din alimente precum: spanac, migdale, caju, alune, cerelae integrale, avocado, banane, peşte, cartofi dulci, orez brun, ovăz etc.
Autor: Paula Rotaru
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.