Manifestări cardiovasculare în poliartrita reumatoidă (PR)

Ce este poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o boală inflamatorie care afectează cu precădere articulaţiile, dar nu sunt excluse nici pielea, plămânii, inima sau ochii. Potrivit statisticilor, aproximativ 1% din populaţie este afectată de poliatrita reumatoidă. Afecţiunea poate fi cauzată de anumite infecţii virale, dar în majoritatea cazurilor survine pe fondul unei boli autoimune, caz în care sistemul imunitar atacă în mod eronat structuri proprii ale organismului, aşa cum sunt, de exemplu, articulaţiile. Prin această acţiune inflamatorie, membrana sinovială este distrusă treptat, ceea ce duce la erodarea şi distrugerea articulaţiei. Astfel, apar simptome precum  durere, senzaţie de înţepenire, iritaţii ale pielii, oboseală, dar nu numai. În cazul în care boala nu este ţinută sub control, pot surveni complicaţii severe la nivelul inimii, ce pot duce inclusiv la deces.

Poliartrită reumatoidă: cauze

Printre cauzele autoimune implicate în apariţia poliartritei  reumatoide amintim:

• Artrita reumatoidă
• Artrita psoriazică
• Amiloidoza
• Lupusul
• Sclerodermia
• Artrita idiopatică juvenilă
• Sarcoidoza
• Boala Whipple

Deşi cauzele bolilor autoimune nu sunt pe deplin cunoscute, există indicii că acestea ar putea fi declanşate de anumiţi factori de mediu, factori genetici, dar şi de expunerea la radiaţii sau anumite substanţe chimice.

Poliartrita reumatoidă poate apărea şi pe fondul tratării inadecvate a infecţiei cu streptococ sau a scarlatinei, cu virusul Ross River/Chikungunya/ Mayaro. În astfel de cazuri, inflamaţiile sunt tranzitorii şi migrează în diferite articulaţii.

O altă posibilă cauză a poliartritei reumatoide este cancerul osos, dar astfel de cazuri sunt mai rar întâlnite.

Poliartrită reumatoidă: simptome

Simptomele poliartritei reumatoide sunt similare cu ale artritei reumatoidei şi ale bolilor autoimune în general. Acestea pot surveni brusc sau lent, pot persista o perioadă îndelungată sau pot fi tranzitorii, starea pacientului ameliorându-se în decursul a câteva zile. Printre simptomele poliartritei reumatoide amintim:

• Durerile articulare
• Senzaţia de înţepenire a articulaţiilor
• Umflarea sau înroşirea zonei respective
• Deformarea articulaţiilor şi dificultate la mişcare
• Mobilitate redusă
• Iritaţii ale pielii
• Febră crescută
• Inflamarea nodulilor limfatici
• Transpiraţie abundentă
• Lipsa poftei de mâncare
• Scădere în greutate

Poliartrită reumatoidă: manifestări cardiovasculare

Pe lângă simptomele descrise mai sus pot apărea şi alte manifestări, în funcţie de gravitatea bolii şi de complicaţiile care pot surveni. În cazul poliartritei reumatoide netratate, s-a demonstrat că riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare este de peste 50%. Infarctul, fibrilaţia atrială, pericardita, accidentul vascular cerebral şi ateroscleroza (o afecţiune care constă în acumulare de grăsime, colesterol şi plăci amiloide pe vasele de sânge) sunt principalele complicaţii care pot surveni pe fondul inflamaţiilor specifice poliartritei reumatoide. Dacă persoana respectivă mai are şi hipertensiune, diabet sau fumează, procesul inflamator se agravează şi riscul de afecţiuni grave creşte şi mai mult.

Legătura dintre poliartrita reumatoidă şi bolile cardiovasculare este una ce ţine de procesul inflamator. În cazul poliatritei reumatoide, inflamaţiile distrug membrana sinovială, adică stratul care căptuşeşte articulaţiile, dar acestea se pot extinde şi la nivelul inimii, plămânilor sau altor organe. O posibilă „victimă” a inflamaţiilor poate fi endoteliul, adică stratul de celule care acoperă vasele de sânge ale inimii. Odată deteriorat acest strat protector, vasele de sânge nu îşi mai pot exercita corect funcţia, se îngustează din cauza acumulărilor de colesterol şi reduc presiunea sangvină la nivelul inimii.

Un studiu publicat recent în revista Nature Reviews Rheumatology arăta că persoanele cu poliartrită reumatoidă prezintă un risc dublu de înfundare, îngustare sau spargere a vaselor de sânge care alimentează inima. De asemenea, s-a demonstrat că riscul de tromboză venoasă profundă şi embolism pulmonar este mai crescut în cazul persoanelor cu poliartrită reumatoidă care nu se tratează. Însă şi anumite medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide pot creşte uşor riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi glucocorticoizii şi antiinflamatoarele nonsteroidiene.

Prin urmare, manifestările cardiovasculare ale poliartritei reumatoide pot include:

• Simptome infarct miocardic: durere bruscă în piept ce radiază în maxilar, în umăr şi apoi în braţul stâng sau în ambele braţe, transpiraţie excesivă, fatigabilitate, dificultăţi de respiraţie
• Simptome fibrilaţie atrială: palpitaţii, oboseală, dispnee, dureri toracice, ameţeală
• Simptome ateroscleroză: dureri abdominale, de gât, de umăr, senzaţie de slăbiciune, probleme respiratorii
• Simptome pericardită: durere ascuţită în piept, palpitaţii, tuse uscată, dureri musculare, sughiţ excesiv, febră sau frisoane
• Simptome accident vascular: hemiplegie (paralizia unei jumătăţi de corp), tulburări de vorbire şi percepţie a realităţii, asimetrie facială, tulburări de personalitate şi de vorbire
• Simptome tromboză venoasă profundă: creşterea în volum a unei porţiuni a piciorului (edemul), tegumente reci, durere de picioare, mobilitate redusă, culoarea violacee-albăstruie a membrului afectat
• Simptome care pot indica existenţa unor cheaguri de sânge: înroşirea şi umflarea unei regiuni din braţ sau din picior, durere, tuse cu sânge, ritm cardiac accelerat, ameţeală, stări de leţin, presiune în piept, dificultăţi de vorbire, vedere înceţoşată
• Simptome embolism pulmonar: durere în piept care se agravează la efort, tuse cu sânge, învineţirea unghiilor sau a buzelor, dureri de spate, creşterea în volum a venelor mâinilor sau picioarelor, wheezing (respiraţie şuierătoare), tensiune arterială scăzută

Poliartrită reumatoidă: diagnostic

Poliartrita reumatoidă poate fi uşor confundată cu alte boli autoimune, deoarece împărtăşeşte numeroase simptome cu acestea. Din acest motiv, diagnosticul nu este foarte uşor de stabilit. În primul rând, medicul va încerca să afle dacă durerile şi inflamaţiile articulare sunt simetrice, adică dacă apar la ambii genunchi sau la ambele mâini, de exemplu, sau asimetrice – simptomele sunt prezente doar pe o parte a corpului şi durerea este foarte bine localizată, cum ar fi, de exemplu, la nivelul cotului. De regulă, în cazul poliatritei reumatoide, simptomele sunt simetrice, pe când la artrita psoriazică, de exemplu, manifestările sunt asimetrice.

De asemenea, pot fi recomandate două teste de sânge specifice care pot confirma sau infirma diagnosticul de poliartrită reumatoidă – nivelul seric al factorului reumatoid şi anti-CPP (peptida anticiclică citrulinată).

În funcţie de rezultatele obţinute, doctorul mai poate recomanda efectuarea unei radiografii, testele cu ultrasunete sau artrocenteza sau puncţia articulară (aspiraţia lichidului sinovial de la nivelul unei articulaţii, cum ar fi articulaţia genunchiului). Nu sunt excluse nici testele care pot depista infecţii cu anumite virusuri, deoarece, aşa cum am menţionat mai sus, poliatrita reumatoidă poate fi cauzată şi de infecţiile virale.

Poliartrită reumatoidă: tratament

De regulă, tratamentul poliartritei reumatoide este similar celui pentru bolile autoimune şi include:

• Antiinflamatoare nonsteroidiene şi/sau corticosteroizi – trebuie luate cu precauţie şi în dozele recomandate de medic, deoarece pot creşte riscul de boli cardiovasculare
• Metrotrexat, infliximab, etanercept – reduc inflamaţia la nivelul articulaţiilor şi ameliorează durerile
• Unguente antireumatice cu efect de încălzire
• Exerciţii fizice – înot, yoga, stretching

Pentru a preveni înrăutăţirea simptomelor şi apariţia complicaţiilor, inclusiv la nivelul inimii, se recomandă evitarea sau renunţarea la fumat, dieta sănătoasă, bogată în fructe, legume, proteine de calitate şi cereale integrale, limitarea cantităţii de sare şi grăsimi saturate, evitarea alimentelor care conţin grăsimi trans, menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale, controalele medicale regulate şi respectarea tratamentului dacă suferiţi de hipertensiune, diabet sau hipercolesterolemie.

Autor: Paula Rotaru

Surse: ncbi.nlm.nih.gov, health.usnews.com, verywellhealth.com, arthritis.org