Manifestări cardiovasculare în lupus (LES)

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună ce poate afecta diferite organe şi ţesuturi ale corpului, precum articulaţiile, pielea, rinichii, inima, plămânii sau chiar creierul. Bolile cardiovasculare sunt însă principala cauză de deces în rândul persoanelor cu lupus.

De aceea este important să se ia măsurile necesare pentru a preveni instalarea acestora, care constau în renunţarea la fumat, dieta fără grăsimi şi colesterol, limitarea consumului de sare şi mişcarea zilnică.

Află aici totul despre lupus: cauze, simptome, tratament

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială – care depăşeşte valorile de 140/90 mmHg – afectează peste jumătate dintre pacienţii cu lupus, iar complicaţiile pe care aceasta le provoacă dacă nu este ţinută sub control pot fi severe, uneori chiar fatale – insuficienţă renală sau cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral hemoragic.

Principalele cauze ale hipertensiunii arteriale sunt obezitatea, afecţiunile renale şi administrarea pe termen lung de steroizi sau ciclosporine. Aşadar, este important ca pacientul cu lupus să îşi menţină tensiunea arterială în limitele normale – în jurul valorii de 120/80 mmHg – prin intermediul medicaţiei recomandate, al alimentaţiei şi stilului de viaţă sănătos.

Ateroscleroza

O complicaţie frecventă a hipertensiunii arteriale cauzate de regimul alimentar bogat în grăsimi este ateroscleroza sau afectarea arterelor coronare, care constă în îngustarea vaselor de sânge, ceea ce împiedică circulaţia normală a sângelui. De asemenea, ateroscleroza poate fi favorizată şi de inflamaţiile frecvente în zona inimii, nivelul ridicat de colesterol cauzat de medicaţia cu corticosteroizi, stilul de viaţă sedentar sau diabetul scăpat de sub control.

În lipsa unui tratament corespunzător, plăcile de grăsime întărită de pe pereţii vaselor de sânge duc la îngustarea arterelor sau se pot deplasa, împiedicând astfel fluxul sangvin normal către organe vitale precum inimă sau creier şi provocând un infarct miocardic sau un atac cerebral.

Statisticile arată că riscul de infarct la femeile cu lupus ce au vârste între 35 şi 44 de ani este dublu comparativ cu persoanele sănătoase. Chiar dacă lupusul în sine contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, factori precum fumatul, obezitatea şi hipertensiunea arterială cresc semnificativ riscul de complicaţii şi, prin urmare, trebuie evitaţi.

Pericardita

O altă afecţiune cardiovasculară ce apare la aproximativ 25% dintre pacienţii cu lupus este pericardita, o afecţiune care constă în inflamarea membranei fibroase care acoperă inima (pericardul) şi revărsarea lichidului pleural. Astfel, pot apărea simptome precum durerile puternice în piept şi dificultăţile respiratorii, mai ales în poziţia culcat.

Chiar dacă pericardita nu afectează procesul de funcţionare a inimii, inflamaţia cronică poate duce la cicatrizarea ţesutului care căptuşeşte inima, ceea ce îngreunează abilitatea muşchiului inimii de a pompa sânge. Antiiflamatoarele nonsteroidiene şi steroizii sunt, de obicei, medicamente recomandate în tratamentul acestei afecţiuni.

Miorcardita

Miocardita este, la rândul ei, o afecţiune care apare la aproximativ 10% dintre pacienţii cu lupus eritematos sistemic. Această afecţiune constă în inflamarea miocardului, adică a muşchiului inimii, şi se poate manifesta prin tahicardie (bătăi rapide şi neregulate ale inimii) şi dureri puternice în piept, având drept cauze infecţii virale, bacteriene sau fungice.
Miocardita este o afecţiune severă şi prezintă risc crescut de insuficienţă cardiacă, aşa că trebuie tratată cât mai curând cu doze mari de steroizi, pe o durată de timp ce poate varia de la câteva săptămâni la câteva luni.

Endocardita verucoasă

O altă afecţiune cardiovasculară ce poate apărea în rândul pacienţilor cu lupus este endocardita verucoasă Libman-Sacks, adică inflamaţia endocardului – ţesutul care căptuşeşte inima la interior şi care este format din ţesut epitelial şi conjunctiv – ca urmare a unor leziuni apărute pe valva mitrală şi aortică.

Această afecţiune este de regulă asimptomatică, dar poate fi depistată prin ecocardiografie, care releva prezenţa unor sufluri sistolice recente. În lipsa unui tratament de specialitate, endocardita poate duce la complicaţii grave, precum endocardită infecţioasă, embolie cerebrală sau atac cerebral. Endocardita verucoasă este adesea asociată cu anticorpii antifosfolipide, care sunt prezenţi la peste jumătate dintre pacienţii cu lupus. Tratamentul preventiv al acestor complicaţii constă în administrarea de anticoagulante, care împiedică blocarea vaselor de sânge.

Vasculita

Vasculita este, de asemenea, o posibilă complicaţie cardiovasculară a lupusului. Definită ca inflamaţie a vaselor mici de sânge, această afecţiune poate duce la ruperea şi sângerarea acestor capilare. Astfel, pot apărea simptome care diferă în funcţie de ţesutul afectat şi care pot include: puncte mici pe piele de culoare roşie sau purpurii, dureri de cap, febră, tulburări de vedere sau de comportament, stare generală de rău, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, convulsii. Spargerea capilarelor de la nivelul creierului poate fi foarte periculoasă, determinând accidente vasculare hemoragice.

Autor: Paula Rotaru

Surse: lupus.org, ahajournals.org, hopkinslupus.org