Mastita: simptome si tratament

Studiile arata ca 1-3% dintre femeile care alapteaza sunt predispuse sa faca mastita. In timpul alaptarii, mastita poate aparea atunci cand sanii nu sunt goliti complet la fiecare supt. Treptat, acestia devin durerosi. Mastita poate aparea si in urma unei infectii bacteriene, in conditiile in care sanul sau mamelonul prezinta o iritatie sau o crapatura.

Mastita: cauze

Cea mai comuna bacterie care provoaca mastita este Staphylococcus aureus, dar si alte bacterii precum Staphylococcus epidermis si Streptococi se fac responsabile de aparitia mastitei. Bacteriile se regasesc in mod obisnuit pe piele, dar atunci cand patrund in organism pot cauza infectii.

Daca mastita nu este asociata cu alaptarea, poate avea mai multe cauze de aparitie:
• Infectie in organism cu bacterii si/sau virusuri
• Tuberculoza, sifilisul pot provoca mastita atunci cand germenii ajung la san
• Fumatul creste riscul de mastita
• Purtarea unor haine foarte stramte pe corp
• Piercing-urile nesterilizate pot cauza o infectie a sanului

Factori de risc
Cu toate ca este o afectiune benigna ce apare cu precadere la femeile care-si alapteaza pruncii, exista si o serie de factori de risc pentru aparitia mastitei:
• Diabetul zaharat
• Alte episoade mai vechi de mastita
• Afectiuni caracterizate de imunitate scazuta (HIV)
• Purtarea unor sutiene mult prea stranse

Simptomele mastitei

Principalele simptome ale mastitei sunt inrosirea sanului, aparitia durerii, marirea in volum, modificarea temperaturii, senzatia de greutate a sanului. In portiunile afectate, sanul este deosebit de tare la palpare.
Alte manifestari generale ale mastitei sunt similare unei raceli: stare de oboseala, ameteala usoara, dureri de cap, stare de greata, febra si frisoane.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Efectuarea unei mamografii mamare poate face diferenta intre o mastita si un abces mamar, in acest ultim caz abcesul putand fi localizat foarte precis. Daca prezenta acestuia se confirma, medicul va recomanda fie aspiratia abcesului, fie drenajul chirurgical si un tratament cu antibiotice. In cazul in care pacienta nu raspunde adecvat la tratamentul prescris, medicul poate cere realizarea unei mamografii sau a unei biopsii mamare.

Diagnosticul de mastita

Examenul fizic este prima examinare pentru punerea unui diagnostic corect. Se intampla ca in unele cazuri, pacientele sa prezinte, pe langa inflamatia sanului si senzatia de durere, noduli si/sau ganglioni limfatici mariti si durerosi. De cele mai multe ori, nodulii dispar odata cu tratamentul pentru mastita. In caz contrar, medicul recomanda investigarea acelui nodul.

Se pot distinge mai multe tipuri de mastite:

Acuta – apare cel mai des la inceputul alaptarii si nu este urmata de complicatii
Cronica – apare in urma infectiei bacteriene recurente sau a unei dereglari hormonale
Carcinomatoasa – este o forma cu o evolutie uneori grava
Granulomatoasa – este o forma benigna, destul de rara si are o evolutie buna

Tratamentul pentru mastita

Golirea sanului afectat este cel mai bun tratament. Prin golire, tesuturile afectate se refac si grabesc vindecarea. Alaptarea se face regulat, la intervale de 2-3 ore pe timpul zilei si la 4 ore pe timpul noptii.

Alaptarea se incepe la sanul sanatos si se continua cu cel suferind. In cazul in care durerea este insuportabila pentru mama, aceasta va recurge la golirea sanului cu o pompa manuala. Aplicarea compreselor reci dupa alaptare poate calma si reduce inflamatia. Alaptarea nu se intrerupe decat la recomandarea medicului.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Abcesul mamar este o complicatie a mastitei atunci cand nu este tratata corect. Abcesul necesita drenarea infectiei purulente. O alta complicatie este recurenta mastitei, care poate sa reapara in timpul alaptarii fie a aceluiasi copil, fie la urmatorul.

Aparitia mastitei poate fi prevenita daca se respecta cateva reguli simple:
• Copilul este pus la san intr-o pozitie corecta – copilul trebuie sa cuprinda intreaga areola, nu doar sfarcul.
• Sanii vor fi goliti inainte de a deveni durerosi.
• Atentie sporita la masurile de igiena: spalarea regulata a sanilor, evitarea produselor de igiena parfumate care pot irita mameloanele sau care usuca pielea sanilor.
• Purtarea, pe timpul alaptarii, unor sutiene speciale, care protejeaza sanii.

Mastita: cand trebuie mers urgent la medic

Exista cateva situatii medicale care impun vizita rapida la medic a pacientelor cu mastita. Acestea sunt: persistenta simptomelor dupa 24 de ore de alaptat normal, aparitia mastitei in lipsa alaptarii si lipsa oricarei imbunatatiri a starii de sanatate dupa 48 de ore de administrare a antibioticelor.

Surse: www.nhs.uk, www.cdc.gov

Articol actualizat in 2022.