Melasma: ce este, cauze, simptome, tratament şi prevenţie

Melasma este una dintre cele mai frecvente afecţiuni dermatologice în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani.

Această afecţiune a pielii constă în apariţia unor pete pigmentare maronii sau gri-albăstrui pe faţă, în special pe pomeţi, deasupra buzei superioare, pe frunte şi pe bărbie, dar şi pe alte zone ale corpului, cum sunt braţele, trunchiul, pieptul sau gâtul.

Principalele cauze ale melasmei sunt expunerea neprotejată la soare, anticoncepţionalelele şi dezechilibrele hormonale apărute în timpul sarcinii. Deşi aspectul pielii poate fi ameliorat cu ajutorul cremelor speciale, asta nu înseamnă că melasma nu poate reapărea.

Melasma: simptome

Melasma se manifestă prin apariţia pe piele a unor pete pigmentare de culoare maro sau gri-albăstrui, localizate de regulă pe obraji, frunte, puntea nazală, bărbie, deasupra buzei superioare şi mai rar pe alte zone ale corpului.

Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, sub 10% din cazurile de melasmă sunt diagnosticate la bărbaţi. Majoritatea cazurilor sunt depistate la femei, de regulă la cele cu tenul închis la culoare sau care sunt însărcinate.

Cauze

Cauza precisă a melasmei nu este cunoscută pe deplin, dar specialiştii susţin că anumiţi factori pot creşte riscul de apariţie a acestei afecţiuni. Aceştia includ:

• expunerea la soare fără protecţie solară
• sarcina – creşterea nivelului de progesteron ar putea duce la hiperproducţia de melanocite, care favorizează apariţia melasmei
• terapia de substituţie hormonală – odată cu instalarea menopauzei, femeile care urmează un tratament hormonal cu progesteron prezintă un risc mai crescut de melasmă
• istoricul familial de melasmă
• rasa – persoanele cu tenul mai închis la culoare sunt mai predispuse la apariţia melasmei, deoarece producţia de melanină este mai crescută în cazul lor, în comparaţie cu cele care au tenul deschis la culoare
• anumite medicamente (antiepileptice, anticoncepţionale orale)
• stresul
• afecţiunile tiroidiene

Diagnostic

Melasma poate fi diagnosticată pe baza unui examen dermatologic cu lampa Wood, care emite lumină ultravioletă de tip A ce poate identifica diverse infecţii fungice sau bacteriene la suprafaţa pielii, dar şi cât de profunde sunt petele pigmentare.

Pentru a exclude alte afecţiuni dermatologice care se pot manifesta similar şi, mai ales, dacă există şi alte simptome, medicul poate solicita efectuarea unor investigaţii suplimentare, ala cum este biopsia cutanată.

Melasma: tratament

Melasma poate trece uneori de la sine, mai ales dacă vorbim de cazul femeilor însărcinate sau care iau anticoncepţionale. Odată ce femeile nasc şi renunţă la această formă de contracepţie, petele pigmentare se ameliorează şi chiar dispar.

Cu toate acestea, sunt şi cazuri când melasma poate persista de-a lungul mai multor ani sau chiar pe parcursul întregii vieţi, ca urmare a expunerii exagerate la soare pe o perioadă îndelungată şi fără cremă de protecţie solară. În astfel de situaţii, tratamentul poate consta în:

• aplicarea de creme, loţiuni, geluri sau soluţii de albire pigmentară cu hidroquinonă
• aplicarea de unguente pe bază de corticosteroizi şi tretinoin
• folosirea de creme pe bază de acid azelaic şi acid kojic,  substanţe care inhibă producţia de melanină şi au efect depigmentar
• peeling chimic cu acid lactic, acid retinoic sau acid glicolic
• microdermabraziune
• tratament cu laser
• fototerapie

Aceste tratamente nu garantează însă că petele pigmentare vor dispărea de tot şi uneori pot fi necesare şedinţe repetate de terapie, care pot dura câteva luni, până la obţinerea unor rezultate satisfăcătoare. În plus, există şi riscul unor reacţii adverse, precum iritaţii, sensibilitate etc.

Pentru menţinerea rezultatelor şi prevenirea reapariţiei petelor pigmentare se recomandă evitarea expunerii la soare pe termen lung şi fără protecţie solară, acoperirea corpului cu haine subţiri şi purtarea unei pălării cu boruri largi care să acopere faţa.

Prevenţie

Pentru că tratamentele împotriva melasmei nu asigură rezultate permanente, este important să se acorde atenţie măsurilor preventive. Acestea constau, în principal, în folosirea de cremă de protecţie solară cu factor 30+ sau chiar mai mare, purtarea unor pălării cu boruri largi şi folosirea unor produse blânde cu pielea, hidratante, care nu creează senzaţia de arsură sau de înţepătură, deoarece astfel de cosmetice pot creşte producţia de melanină.

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicalnewstoday.com, healthline.com, health.harvard.edu, aad.org, medicinenet.com