Nasterea prin cezariana

Atunci cand mama nu poate naste pe cale naturala, vaginal, din motive fizice sau medicale, se recurge la operatia de cezariana, o interventie chirurgicala de scoatere a copilului printr-o incizie facuta la nivelul abdomenului inferior si uterului mamei.

Cand se face o cezariana planificata

Sunt situatii cand mama, chiar daca isi doreste sa aduca copilul pe cale naturala, nu poate face acest lucru, medicul impunand operatia de cezariana de la inceputul sarcinii.

Aceste cazuri de cezariana planificata sunt:

• atunci cand gravida are probleme cu coloana vertebrala, probleme cardiace sau miopie avansata
• exista diagnosticul de placenta praevia – placenta se afla situata prea jos in uter si este un obstacol pentru nasterea naturala
• gravida a mai suferit o operatie de cezariana
• exista stres, suferinta fetala
• femeia insarcinata are bazinul stramt, iar in timpul nasterii vaginale copilul ar putea suferi traume
• prematuritate
• exista anomalii fetale

Cezariana planificata se aplica si in cazurile in care:

• bebelusul nu s-a intors cu capul in jos (asa cum este normal),
• tensiunea arteriala a mamei creste peste normal (preeclampsie),
• sarcina cu tripleti sau mai multi feti,
• bebelusul are o greutate prea mare,
• exista anomalii congenitale ale fatului (sindrom Down, defecte congenitale cardiace, de nas, buze etc).

Cand se mai poate face o cezariana

Dar mai exista si situatii cand planul de nastere naturala poate fi schimbat, mai ales in timpul travaliului, cand unele complicatii aparute pot duce la operatia de cezariana.

Astfel, un travaliu lung si foarte greoi, extenuant pentru gravida si cu semne de suferinta fetala, ori complicatiile legate de cordonul ombilicat sau de placenta, pot duce la operatia de cezariana neplanificata.

Tipul de anestezie

Tipul anesteziei folosite in timpul interventiei este ales de comun acord cu medicul anestezist, anestezia epidurala sau spinala fiind cel mai des aleasa de femeile insarcinate.

Este tipul de anestezie ce amorteste partea de jos a corpului, mama fiind constienta in timpul interventiei si martora la primele tipete ale copilului nou nascut.

Anestezia este facuta de catre medicul anestezist, ce va introduce cu ajutorul unui cateter fin un anestezic local in partea de jos a spatelui, in spatiul epidural, dozajul fiind stabilit in functie de kilogramele gravidei.

Un alt tip de anestezie este cea generala, adica cea in care pacienta devine inconstienta in timpul operatiei. Se foloseste atunci cand interventia trebuie inceputa de urgenta, cand epidurala nu se poate face din diferite motive, dar si atunci cand medicul hotaraste ca beneficiile aceste anestezii sunt mai mari decat riscurile ei. Exista insa si cazuri in care viitoarea mama solicita acest tip de anestezie.

Cum decurge operatia

Operatia in sine incepe inainte ca doza de anestezic ajunge la el si consta in incizia abdomenului inferior si uterului, scoaterea copilului, apoi a placentei urmata de inchiderea plagii.

Intreaga operatie dureaza cel mult o ora. Imediat dupa interventie, pacienta este atent monitorizata in salonul de reanimare pentru cateva ore. Apoi, la revenirea in salon, proaspata mamica va discuta cu medicul optiunile pentru ameliorarea durerilor, analgezicele administrate intravenos fiind cel mai des folosite. Perioada de recuperare difera de la femeie la femeie, la fel si gradul de toleranta la durere.

Operatia de cezariana in regim de urgenta se face atunci cand apar probleme materno-fetale sau atunci cand apar complicatii inainte sau in timpul travaliului: se inregistreaza o suferinta fetala – ritmul cardiac este scazut sau foarte rapid -, aparitia hemoragiei in cazul unei placente abruptio, probleme care tin de cordonul ombilical, travaliul se opreste din evolutie sau este unul prelungit si dificil.

Riscurile operatiei

Riscurile operatiei de cezariana sunt mici, fiind considerata o operatie sigura, dar pot include: varsaturi, cefalee, infectii ale inciziei, traume ale copilului in timpul nasterii, imaturitate pulmonara a bebelusului – in cazul in care a existat un calcul gresit al datei de nastere- si, in cazuri foarte rare, mortalitate materna.

Exista si riscuri tardive ale cezarienei, cele mai cunsocute fiind: ruperea cicatricei uterine la o sarcina viitoare, placenta praevia sau, in cazuri mai rare, placenta accreta, placenta increta si placenta precreta – placenta se dezvolta in profunzimea peretelui uterin, ducand la hemoragie severa dupa nastere.

Recuperarea

Recuperarea dupa cezariana se face intr-un ritm mai lent fata de nasterea naturala.

Astfel, daca pacientele care au nascut vaginal se pot da jos din pat si la cateva ore dupa nastere, dupa o cezariana pacienta va fi ajutata sa coboare din pat la 24 de ore dupa interventie.

Femeile care au nascut normal se pot recupera complet dupa 1-2 saptamani, comparativ cu 4-6 saptamani pentru cele care au optat pentru cezariana.