Nefrocalcinoza, cunoscută şi sub denumirile calcinoza Albright sau sindromul renal Anderson-Carr, este o afecţiune caracterizată prin excesul de calciu (sub forma oxalaţilor sau fosfaţilor de calciu) la nivelul rinichilor şi este specifică bebeluşilor născuţi prematur, ca urmare a hiperparatiroidismului sau a altor probleme de sănătate.
Această tulburare poate duce la afecţiuni renale severe, cum este insuficienţa renală, de aceea este important să fie depistată cât mai devreme şi tratată în consecinţă. O radiografie abdominală este, de regulă, suficientă pentru stabilirea diagnosticului de nefrocalcinoză.
În stadiile iniţiale, nefrocalcinoza nu prezintă simptome. Ulterior, pot apărea manifestări precum:
Pe termen lung, nefrocalcinoza poate duce la complicaţii precum insuficienţa renală acută sau cronică, pietre la rinichi şi uropatie obstructivă cronică sau acută, unilaterală sau bilaterală.
Nefrocalcinoza afectează, de obicei, ambii rinichi şi este cauzată de diverse afecţiuni care favorizează acumularea calciului în rinichi. Trebuie ţinut cont însă că nefrocalcinoza nu este acelaşi lucru cu pietrele la rinichi. Cele două afecţiuni sunt similare, dar cauzele sunt diferite. În cazul nefrocalcinozei, cele mai frecvente cauze sunt:
Nefrocalcinoza este diagnosticată destul de tardiv, ca urmare a lipsei simptomelor până în stadiile avansate ale bolii. De regulă, manifestările apar când survin complicaţii de tipul insuficienţei renale, uropatiei obstructive sau pietrelor la rinichi.
Pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de nefrocalcinoză se recomandă efectuarea unei radiografii abdominale, a unei tomografii computerizate (CT) abdominale sau a unei ecografii cu ultrasunete.
Alte analize care pot ajuta la diagnostic şi la stabilirea evoluţiei afecţiunii de bază sunt testele de sânge şi cele de urină.
Eficienţa tratamentului nefrocalcinozei depinde de momentul la care s-a descoperit cauza şi de severitatea acesteia. Majoritatea cazurilor de nefrocalcinoză nu progresează până în punctul stadiului final al insuficienţei renale, dar, dacă nu se iau măsuri, pot apărea complicaţii renale severe, care pot pune în pericol viaţa pacientului.
Scopul tratamentul nefrocalcinozei este de a reduce şi ameliora simptomatologia şi de a preveni acumularea calcului în rinichi. Acesta constă, de regulă, în administrarea unor suplimente sau medicamente, dar şi în schimbarea regimului alimentar. Pacienţii sunt sfătuiţi să consume cât mai multe lichide, să evite consumul de proteine animale şi sarea în exces.
Autor: Paula Rotaru
Sursa: medlineplus.gov
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.