Anevrism cerebral: simptome, cauze, diagnostic, tratament

Anevrismul cerebral este o afecţiune care se dezvoltă din cauza unor puncte slabe în peretele arterial, care determină dilataţia anormală a unei artere cerebrale şi umplerea excesivă a acesteia cu sânge. În cazul în care acest „săculeţ” cu sânge se sparge, există un risc crescut de hemoragie intracraniană, accident vascular cerebral şi alte leziuni la nivelul creierului care pot fi fatale în lipsa unui tratament rapid şi adecvat.

Se estimează că între 1,5-5% din populaţia lumii va dezvolta pe parcursul vieţii un anevrism cerebral, însă numai 0,5-3% dintre acestea se vor confrunta cu un anevrism cerebral hemoragic.

Potrivit fundaţiei Brain Aneurysm, aproximativ 6 milioane de oameni din Statele Unite suferă de anevrism cerebral fără ruptură. În cazul pacienţilor cu anevrism cerebral hemoragic, riscul de deces este de aproape 40%, motiv pentru care simptomele nu trebuie ignorate, iar tratamentul trebuie instituit cât mai devreme cu putinţă.

Anevrismul cerebral se dezvoltă cu precădere după vârsta de 40 de ani, dar manifestările apar treptat, pe măsură ce vasul „defect” se umple cu sânge sau, mai grav, se rupe. Principalul simptom care trebuie să dea de bănuit este durerea de cap puternică, bruscă. Majoritatea anevrismelor cerebrale (peste 90% din cazuri) nu sunt simptomatice şi nici nu prezintă risc de ruptură. Principalele cauze ale anevrismului cerebral sunt tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat de colesterol din sânge, infecţiile şi anomaliile genetice.

Care sunt simptomele anevrismului cerebral

În majoritatea cazurilor, anevrismul cerebral cu prezintă simptome decât în momentul ruperii vasului de sânge. Totuşi, sunt situaţii când acumularea de sânge într-un anumit punct din vasul de sânge sau o mică „scurgere” poate duce la apariţia unor manifestări precum:

• Tulburări de vedere
• Mişcări neobişnuite ale ochilor
• Dureri moderate de cap
• Dureri oculare moderate
• Amorţeală pe o parte a feţei

În cazul unui anevrism cerebral hemoragic (vasul de sânge se rupe), simptomele pot apărea brusc şi sunt severe. Acestea constau în:

• Durere de cap puternică, apărută brusc
• Vedere înceţoşată sau dublă
• Senzaţia de gât înţepenit
• Greaţă şi vărsături
• Letargie
• Dureri puternice la nivelul ochilor
• Pupile dilatate
• Căderea pleoapelor
• Hipertensiune arterială
• Pierderea conştienţei
• Confuzie
• Tulburări de echilibru şi de coordonare
• Fotofobie (sensibilitate la lumină)
• Dureri de spate sau de picioare
• Comă sau chiar deces

Posibile cauze ale anevrismului cerebral şi factori de risc

În prezent nu se cunoaşte cu exactitate cauza care stă la baza anevrismului cerebral, dar există câţiva factori de risc care pot contribui la apariţia acestei afecţiuni, precum:

• Fumatul
• Hipertensiunea
• Vârsta înaintată şi sexul (femeile au risc dublu de a face anevrism cerebral în comparaţie cu bărbaţii)
• Leziunile la nivelul capului
• Infecţiile organismului
• Ateroscleroza
• Consumul de droguri şi de alcool în exces
• Istoricul familial de anevrism cerebral
• Defectele şi afecţiunile genetice (boala renală polichistică autozomal dominantă, sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos, coarctaţia aortică, malformaţii arterio-venoase, telangiectazia hemoragică ereditară, displazia fibromusculară, sindromul Klinefelter, sindromul Noonan, scleroza tuberoasă etc.)

De asemenea, potrivit American Heart Association, există anumiţi factori care pot creşte riscul de rupere a vasului de sânge, precum:

• Exerciţiile fizice intense
• Consumul excesiv de cafea şi sucuri acidulate îndulcite
• Hiperexcitaţia
• Episoadele acute de stres sau furie
• Emoţiile puternice
• Greutatea la defecaţie, fenomen cauzat de constipaţie

Analize şi investigaţii necesare pentru stabilirea diagnosticului de anevrism cerebral

În lipsa unor simptome evidente, anevrismul cerebral este descoperit întâmplător, cu ocazia efectuării unei tomografii computerizate (CT) sau a IRM. Dacă prezentaţi simptome ale unui anevrism hemoragic, este important să vă adresaţi de urgenţă unităţii medicale, deoarece riscul de complicaţii şi deces este foarte crescut în lipsa unui tratament rapid.

Pentru stabilirea unui diagnostic precis de anevrism cerebral, medicul va lua în considerare următoarele analize:

• CT sau IRM
• Angiografie cerebrală cu substanţă de contrast
• Angiografie prin rezonanţă magnetică
• Analiza fluidului cerebrospinal

Astfel de teste îi pot oferi medicului o imagine detaliată a sistemului arterio-venos şi indicii în ceea ce priveşte o eventuală rupere a unui vas de sânge la nivel cerebral, precum şi gravitatea problemei, aspecte care vor fi luate în calcul pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Cum se tratează anevrismul cerebral

Tratamentul anevrismului cerebral depinde de mărimea şi tipul (dacă este hemoragic sau nu) vasului de sânge afectat, de localizarea acestuia, de gradul de severitate, precum şi de vârsta sau afecţiunile asociate ale pacientului. În cazul anevrismului fără hemoragie, analgezicele pot ajuta la ameliorarea durerilor de cap şi a celor oculare.

De asemenea, se poate lua în considerare intervenţia chirugicală, dacă anevrismul este accesibil, pentru a repara sau sutura vasul de sânge afectat, procedură care previne mărirea vasului de sânge şi ruperea acestuia. Astfel de peroceduri sunt clippingul chirugical şi coilingul endovascular. Ambele proceduri prezintă riscuri potenţiale, în special hemoragie cerebrală sau blocarea circulaţiei sângelui către creier, pe care medicul i le va prezenta detaliat pacientului înainte de intervenţie. Diferenţa dintre cele două este că, spre deosebire de clippingul chiurgical, coilingul endovascular este mai puţin invaziv şi considerat mai sigur, dar există un risc mai mare de repetare a procedurii pentru repararea anevrismului.

Anevrismul cerebral: cum poate fi prevenit

Medicul va recomanda anumite schimbări în stilul de viaţă, care pot ameliora simptomele şi pot reduce riscul de anevrism cerebral hemoragic, precum:

• Renunţarea la fumat
• Alimentaţia bazată pe fructe şi legume proaspete, cereale integrale, carne slabă şi lactate cu conţinut redus de grăsime
• Exerciţii fizice zilnice, de intensitate moderată
• Ţinerea sub control a tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului
• Evitarea consumului de alcool şi de droguri
• Managementul stresului
• Tratarea unor afecțiuni precum apneea de somn și evitarea anumitor medicamente precum efedrina sau amfetaminele.

Pentru a reduce riscul de anevrism, se impune limitarea consumului de carne grasă de vită, a alimentelor prăjite, a produselor de tip fast food și a celor bogate în zahăr și carbohidrați complecși. De asemenea, este util consumul de uleiuri precum cele de măsline sau de cocos.

Dacă o persoană suferă un anevrism cerebral, există un risc de recidivă de 15-20%. De aceea, este important să se respecte sfaturile de mai sus, care pot reduce semnificativ riscul instalării sau agravării unui anevrism cerebral.

Surse: www.nhs.uk, www.heart.org

Articol actualizat în 2022.