Somnambulismul sau mersul în somn este un tip de parasomnie în care persoana afectată nu este conştientă de acţiunile sale în timpul somnului profund. Mersul în somn nu este singura manifestare a somnambulismului: acesta poate consta şi în comportamente bizare, precum mâncatul, lovirea altei persoane etc., acţiuni de care persoana respectivă nu este conştientă şi pe care nu şi le aminteşte când se trezeşte. De regulă, somnambulismul apare la 1-2 ore după adormire, iar manifestările pot avea o durată medie cuprinsă între 5 şi 15 minute.
Deşi există preconcepţia că un somnambul nu trebuie trezit, pentru că ar putea să i se întâmple ceva rău, din contră, specialiştii recomandă ca persoana afectată să fie trezită din această parasomnie, deoarece se poate pune pe sine în pericol ca urmare a acţiunilor sale, dar şi pe cei din jur.
Afecţiunea este mai frecventă în rândul copiilor, dar poate apărea şi la adulţii care nu dorm suficient. Se estimează că prevalenţa somnambulismului este maximă în jurul vârstei de 12 ani, când 2-3% dintre copii merg adesea în somn. Studiile arată că enurezisul nocturn şi coşmarurile din copilărie pot favoriza somnambulismul.
La adulţi, prevalenţa somnambulismului este mult mai redusă, iar episoadele sunt sporadice şi cauzate în special de stres, consum excesiv de alcool, anumite medicamente, apnee în somn, stări febrile sau lipsa acută de odihnă.
Manifestările somnambulismului includ:
Există mai multe posibile cauze ale somnambulismului. Acestea sunt:
Nu există un tratament specific pentru somnambulism. În majoritatea cazurilor, schimbările ce ţin de stilul de viaţă ajută la vindecarea acestei tulburări de somn. Totuşi, în cazul în care acestea nu dau rezultate, medicii pot sugera terapia prin hipnoză, care ajută la ameliorarea simptomelor, sau administrarea de medicamente care reduc incidenţa episoadelor de somnambulism.
Copiii care se confruntă cu somnambulismul nu trebuie să doarmă într-un pat înalt, deoarece există riscul să se rănească. De asemenea, este recomandată înlăturarea de lângă pat a obiectelor ascuţite sau care se sparg cu uşurinţă (vaze, acvariu etc.). În plus, este indicată instalarea unor sisteme de protecţie, în special în zona scărilor, precum şi încuierea uşilor sau/şi închiderea ferestrelor, pentru a reduce riscul de autoaccidentare.
Alte metode prin care pot fi prevenite episoadele de somnambulism sunt:
Autor: Paula Rotaru
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.