Obezitatea de aport: cauze, consecinţe asupra sănătăţii şi metode de prevenţie

Deşi poate fi prevenită, obezitatea este o problemă mondială. La nivelul anului 2016, statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arătau că nu mai puţin de 1,9 miliarde de adulţi erau supraponderali, dintre care 650 de milioane obezi. Şi mai îngrijorător este fenomenul obezităţii infantile: aceleaşi date indicau peste 340 de copii şi adolescenţi supraponderali sau obezi. Cazurile de obezitate cronică au crescut semnificativ în ultimii 45 de ani, arată aceeaşi sursă. Spre exemplu, în 1975, sub 4% dintre copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani erau obezi, în timp ce la nivelul anului 2016, acest procent a crescut la 18%.

Deşi poate avea numeroase cauze, obezitatea este favorizată în principal de supraalimentare şi sedentarism (obezitate de aport), o combinaţie care nu numai că duce la acumularea kilogramelor, dar poate declanşa numeroase probleme de sănătate, unele chiar grave.

Obezitatea de aport este, aşadar, surplusul ponderal cauzat de tulburările de comportament alimentar, în care aportul caloric este mai crescut decât rata metabolică, adică procesul de ardere a caloriilor.

Prin urmare, obezitatea de aport nu are drept cauze afecţiuni endrocrine, cum ar fi bolile de tiroidă, sau predispoziţia genetică, ci pur şi simplu supraalimentarea cu alimente hipercalorice, în condiţiile unui consum energetic minim.

Obezitatea şi indicele de masă corporală

Pentru a face diferenţa între greutate normală, subponderabilitate, supraponderabilitate şi obezitate, se utilizează indicele de masă corporală, care se calculează împărţind greutatea (în kilograme) la înălţimea în metri la pătrat. Cu alte cuvinte, dacă o femeie are, să spunem 55 de kilograme şi 1,65 metri, atunci indicele de masă corporală (IMC) va fi 55/(1,65 x 1,65) = 55/2,7225 = 20,2.

Potrivit OMS, persoanele supraponderale au un IMC egal sau mai mare de 25, iar cele care au un IMC egal sau peste 30 sunt considerate obeze.

Indicele de masă corporală este valabil atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, dar nu este o metodă de calcul potrivită pentru copii, gravide, sportivi şi vârstnici.

Obezitatea de aport: cauze

Aşa cum este precizat mai sus, obezitatea de aport este cauzată de consumul în exces de alimente bogate caloric şi sedentarism. În mod normal, o persoană nu ar trebui să consume mai mult de 2.000 de calorii zilnic (femei) sau 2.500 (bărbaţi).

Atunci când acest necesar caloric este depăşit sau chiar dublat, şi mai este combinat şi cu lipsa de mişcare, obezitatea este o consecinţă firească.

Alimentele şi băuturile cu un nivel crescut de calorii sunt considerate următoarele: fast-food, prăjeli, carne grasă, lactate cu conţinut ridicat de grăsime, produse de patiserie, prăjituri, cereale îndulcite, conserve, sucurile îndulcite, alcoolul, pâinea, covrigii, pastele făinoase etc. Mare atenţie şi la sosuri sau alte alimente care pot conţine zahăr sau sirop de glucoză!

Pe de altă parte, sedentarismul este la rândul său un factor care contribuie la instalarea obezităţii, în tandem cu excesul alimentar. Exemple de obiceiuri sedentare sunt: lucrul la birou, jocurile pe computer, mersul cu maşina etc. Cu cât o persoană se mişcă mai puţin, cu atât mai puţine calorii sunt arse.

Este important de menţionat şi faptul că mişcarea, mai precis lipsa de mişcare poate perturba digestia şi nivelul hormonal, ceea ce poate avea un impact asupra modului în care sunt digerate alimentele. Studiile au arătat că sedentarismul poate perturba nivelul insulinei, ceea ce poate duce la creşterea în greutate.

Mişcare nu înseamnă neapărat mers la sala de sport, ci poate fi încorporată în activităţi zilnic plăcute, precum mersul pe jos, înotul, joggingul, mersul pe bicicletă etc.

Alte posibile cauze ale obezităţii, care nu au legătură cu modul de alimentaţie sau cu mişcarea, pot fi: odihna insuficientă, vârsta, sindromul ovarului polichistic, sindromul Prader-Willi, sindromul Cushing, hipotiroidismul, osteoartrita, depresia, administrarea de anticoncepţionale orale sau de medicamente ori suplimente care conţin steroizi.

Consecinţele obezităţii de aport

Obezitatea de aport este un factor de risc major implicat în apariţia multor probleme de sănătate, precum:

• Hipertensiune arterială
• Hipercolesterolemie
• Hipertrigliceridemie
• Apnee de somn
• Diabetul zaharat
• Osteoartrita
• Infarctul
• Accidentul vascular cerebral ischemic
• Insuficienţă cardiacă
• Anumite forme de cancer – endometrial, de sân, ovarian, de prostată, de ficat, de vezică biliară, de rinichi sau de colon
• Tulburările emoţionale – depresie, anxietate, atac de panică

Cum poate fi prevenită obezitatea de aport

Pentru a preveni obezitatea, este foarte important să se acorde atenţie deosebită alimentaţiei. Însă la fel de importantă este şi mişcarea regulată. Astfel, măsurile generale prin care poate fi prevenită obezitatea sunt:

• Consumul de alimente sănătoase – fructe, legume, nuci, seminţe, peşte, carne slabă de pui, curcan, cereale integrale –, în limitele aportului caloric indicat mai sus
• Practicarea exerciţiilor fizice minimum 30 de minute pe zi (plimbare în ritm alert, jogging, înot, yoga, pilates, aerobic etc.)
• Evitarea alimentelor grase, bogate în sare şi zahăr
• Limitarea consumului de alcool
• Evitarea sucurilor carbogazoase sau naturale îndulcite

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicalnewstoday.com, who.int, healthline.com